Managerul Palatul Culturii din Iași - Complexul Muzeal Național 'Moldova', Andrei Apreotesei, vrea să să readucă în Iași tezaurul princiar getic de la Cucuteni-Băiceni, un tezaur asemănător cu cel furat din muzeul din Olanda.

Andrei Apreotesei a declarat, pentru AGERPRES, că tezaurul princiar getic de la Cucuteni-Băiceni, a fost trimis, în urma unei solicitări primite în anii '70, pentru a fi expus la București, la Muzeul Național de Istorie a României.

'În anii '70, când s-a înființat Muzeul Național de Istorie din București, a venit o circulară din partea Partidului Comunist Român, aflat la acea vreme la putere, prin care se menționa că tot ceea ce înseamnă aur și argint să fie dus către acest muzeu din întreaga țară care urma să devină muzeul amiral al țării, ceea ce nu a fost o idee rea. Celebrele podoabe din aur descoperite la Cucuteni și în zona Cotnari au fost luate și duse prin transfer la Muzeul Național de Istorie a României', a explicat Andrei Apreotesei.

Întrucât în cursul anului 2025 se celebrează 100 de ani de la finalizarea lucrărilor imobilului cunoscut acum sub denumirea de Palatul Culturii, Andrei Apreotesei dorește să readucă la Iași, tot prin transfer, tezaurul princiar getic de la Cucuteni-Băiceni.

'Credem că tot pe bază de transfer se pot întoarce acasă definitiv sau provizoriu. Acest aspect va fi hotărât de proprietar, adică Ministerul Culturii', explică Andrei Apreotesei.

El a precizat că va face o adresă Ministerului Culturii pentru ca acest tezaur să revină la Iași chiar și pentru a fi expus temporar.

'Nu e nicidecum o neînțelegere între noi și colegii de la București ci, dimpotrivă, o mână de ajutor. În cursul săptămânii sau cel târziu la începutul săptămânii viitoare vom face o solicitare la Ministerul Culturii pentru ca măcar în anul centenar al Palatului Culturii, dacă nu permanent, aceste valori să revină acasă, la Palatul Culturii. O să facem o listă foarte bine documentată împreună cu colegii de la Istorie. Vorbim de bunuri de o valoare inestimabilă, care fac parte din patrimoniul național, fabricate din aur, argint, pietre prețioase. Cred eu că decât să stea în subsolurile Muzeului Național de Istorie, în condiții mai mult sau mai puțin potrivite, mai bine să fie expus la Palatul Culturii din Iași, unde îndeplinim toate condițiile de siguranță, de microclimat, și bună expunere', a mai declarat Andrei Apreotesei.

Descoperite întâmplător, în anul 1959, de localnicii din Băiceni, din comuna ieșeană Cucuteni, într-o lutărie de la marginea platoului Laiu, artefactele reprezintă unul dintre rarele tezaure princiare getice din aur găsite până acum. În comuna Cucuteni se află și situl arheologic cunoscut pentru că a dat numele culturii Cucuteni din eneolitic.

Potrivit informațiilor puse la dispoziție de Complexul Muzeal Național 'Moldova', cele 70 de piese, unele întregi, altele fragmentare, care fac parte din acest tezaur princiar getic sunt din aur, de 18-24 carate, au fost prelucrate în diferite obiecte care au un caracter ritualic și apotropaic. Multe dintre obiecte sunt în stare fragmentară, iar greutatea acestora este de aproximativ 2,5 kilograme.

Principalul obiect al tezaurului este un coif de aur de tip mithraic cu diferite reprezentări simbolice, două brățări spiralate (din care una doar în forma fragmentară), un colan și un număr de aplice de harnașament și decorațiuni vestimentare.

'Păstrat parțial și lucrat prin ciocănire la rece, din foaie de aur de 24 carate și modelat prin percutare interioară destinată a provoca reliefuri, coiful princiar getic din aur de la Băiceni-Cucuteni, împreună cu cel de la Coțofenești (Prahova) sunt singurele piese de aur de acest gen din lumea geto-daco-tracă', se menționează în prezentarea pusă la dispoziție de reprezentanții Palatului Culturii din Iași.

O altă piesă de mare valoare din acest tezaur este o brățară de aur getică de paradă, în formă de spirală cilindrică, făcută dintr-un tub îngroșat spre capete și care se termină cu două capete de bovideu modelate prin percutare interioară, în relief, și ornamentate cu rozete florale lucrate în filigran, incizii și linii reliefate.

În tezaur mai este o brățară lucrată pe același tipic, însă este aproape distrusă. Dacă s-ar fi păstrat, ar fi fost chiar mai mare decât cealaltă.

Din acest tezaur mai ies în evidență mai multe aplici, unele animaliere, de harnașament (folosite la înhamarea calului), dreptunghiulare, triunghiulare, circulare sau în formă de vioară și doi nasturi sferici sau sferoidali, din foiță de aur, ornamentați pe față cu motive florale filigranate ce dau un aspect de dantelă. AGERPRES/(A, AS - redactor: Daniela Malache, editor: Irina Poenaru, editor online: Adrian Dãdârlat)