Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) a organizat, joi, conferința ''Media Freedom Act - provocări și perspective pentru libertatea presei din România'', în contextul implementării Regulamentului European privind Libertatea Mass-Media (Media Freedom Act).

Participanții - reprezentanți ai instituțiilor statului, Parlamentului, jurnaliști, experți - au fost de părere că adoptarea și implementarea European Media Freedom Act (EMFA) reprezintă un pas esențial pentru consolidarea democrației, transparenței și independenței jurnalistice în România.

Regulamentul, care va deveni obligatoriu pentru UE din 8 august, prevede obligații privind transparența proprietății media și a finanțării publice pentru instituțiile de presă. Aceasta va permite publicului și autorităților să înțeleagă mai bine cine influențează discursul și cum sunt alocate resursele. EMFA introduce, totodată, norme pentru protejarea jurnaliștilor împotriva supravegherii abuzive și a intimidării, dar și pentru protecția surselor.

În aceste condiții, la conferință, s-a subliniat necesitatea adaptării legislației de către țara noastră potrivit noilor reglementări. 

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO 

Evenimentul, care a avut loc la Palatul Parlamentului, a fost deschis de președintele UZPR, Sorin Stanciu, și moderat de jurnalistele Ruxandra Săraru și Andreea Crețulescu, membre în Consiliul Director al organizației. 

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO 

Jurnalista Ruxandra Săraru a evidențiat scopul principal al reglementării europene - garantarea libertății de exprimare. ''Alături de noi se află principalii actori din mediul universitar și ne dorim ca acești actori să ne fie parteneri de bază în acest demers legislativ'', a punctat ea.

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a anunțat că va susține inițiativele legislative care promovează politici pentru protejarea jurnaliștilor și a libertății mass-media. El a adăugat că libertatea presei este esențială într-o democrație, mai ales în contextul național și internațional actual, caracterizat de multiple provocări de instabilitate, de crize sociale și crize economice.

''Libertatea mass-media nu trebuie percepută ca un privilegiu, ci este un drept fundamental - dreptul de a fi informat corect și onest, bineînțeles complet. Cu toții avem responsabilitatea de a garanta respectul pentru adevăr și transparența decizională, astfel încât mass-media liberă să contribuie efectiv la asigurarea unui viitor mai bun pentru cetățenii noștri. România se aliniază standardelor Uniunii Europene în transmiterea mesajului clar că mass-media liberă, independentă și transparentă este cheia unei democrații funcționale. (...) Cred că trebuie să ne asigurăm că misiunea mass-media trebuie să fie informarea în mod independent și corect a publicului. Nu trebuie să fie controlată în niciun fel de interese economice sau politice. Mai mult, e important pentru noi toți să beneficiem de mass-media profesionistă, care își asumă cu responsabilitate să informeze corect și să prezinte adevărul și să ofere informații de interes public, contribuind, totodată, la combaterea știrilor false, atât de mult propagate în spațiul public în zilele noastre. De aceea, este nevoie să fie asigurată transparența în raport cu sursele de finanțare, evitând conflictele de interese. (...) Mass-media nu trebuie să fie confortabilă pentru oamenii politici''', a susținut Abrudean.

Președintele Comisiei de învățământ din Camera Deputaților, Alexandru-Mihai Ghigiu, consideră că tema conferinței, provocări și perspective pentru libertatea presei din România, nu este doar una de actualitate, ci și esențială pentru viitorul democrației din țara noastră.

''Deși garantată prin diferite acte juridice, atât interne, cât și europene sau internaționale, vedem că libertatea presei sau presa, în general, se confruntă cu presiuni de diferite tipuri, fie presiuni economice, fie presiuni din partea factorului politic, fie presiuni într-un context global tot mai complicat. Cred că acest regulament are misiunea, menirea de a încerca să-i protejeze pe jurnaliști în a-și face meseria cât mai corect, a informa și a deranja. (...) Cred că educația are un rol esențial dacă vrem ca această reglementare să treacă dincolo de hârtie, să devină o realitate în România'', a punctat Ghigiu. 

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO 

Potrivit președintelui Comisiei juridice din Camera Deputaților, Bogdan Ciucă, Media Freedom Act reprezintă un semnal puternic, o asumare publică a unor valori la nivelul spațiului european.

''Vocea jurnaliștilor trebuie să fie liberă și această libertate trebuie consolidată și respectată. Cum? Evident, printr-un act normativ sau prin mai multe acte normative, printr-o interpretare corectă a actelor normative. Jurnalistul să se simtă protejat în activitatea sa pentru a avea, evident, un produs jurnalistic eficient și util societății. O presă liberă nu reprezintă un moft democratic sau, așa, de bifat, (...) ci este un barometru adevărat, un barometrul veritabil al unei societăți și al stării morale a unei societăți. Această preocupare și acest barometru trebuie să funcționeze permanent, constant, nu în valuri. Apare un act normativ, ne raportăm la el și după care uităm. (...) Comisia juridică este deschisă în mod permanent pentru acțiuni și activități ale lumii ziariștilor profesioniști sau care au teme care vizează valorile fundamentale de care uităm mult prea des'', a subliniat deputatul.

Președintele Comisiei pentru cultură și media din Senat, Cristian Niculescu-Țâgârlaș, a evidențiat că aplicarea Media Freedom Act este o necesitate care pleacă de la forța unui regulament adoptat de Parlamentul European și, respectiv, de Consiliul European. Potrivit acestuia, rezultă necesitatea transpunerii sale în legislația națională. 

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO 

''Vă asigur că o să aveți tot sprijinul meu, pentru că plec de la această perspectivă a necesității constituționale de respectare a independenței și a libertății presei și de protecție a jurnaliștilor. În altă ordine de idei, pragmatic vorbind, avem o Lege a audiovizualului care a trecut tacit de Camera Deputaților și se află în dezbatere și va trebui reluată dezbaterea, raportat și la aceste reglementări europene, în Senat. Și, pentru asta, rog conducerea UZPR și rog toți jurnaliștii interesați să participe în septembrie când vom relua dezbaterile pe Legea audiovizuală, pentru că este o cheie a democrației și o cheie în ceea ce privește modul în care jurnalismul se manifestă în spațiul românesc. (...) Fără o comunicare din partea spațiului guvernamental, politic, parlamentar, toate măsurile pe care vrem să le facem noi, politicienii, și plecând de la noțiunea de bună credință, dacă nu sunt comunicate suficient de corect și pragmatic, cad în derizoriu'', a transmis senatorul.

Libertatea presei nu este doar un principiu abstract, ci o garanție concretă a funcționării unei societăți democratice, iar România își asumă cu responsabilitate angajamentele care decurg din apartenența sa la Uniunea Europeană, a afirmat reprezentanta Ministerului Culturii la conferință, Alexandra Preda.

''România are responsabilitatea atât juridică, cât și morală de a asigura un cadru legislativ și instituțional coerent, stabil și în deplină consonanță cu acquis-ul Uniunii Europene. Ministerul Culturii, prin atribuțiile sale în domeniul audiovizualului și media, susține cu fermitate implementarea deplină a acestui regulament și va sprijini toate demersurile care asigură independența editorială a mass-media, protecția surselor jurnalistice, transparența proprietății media, garantarea pluralismului și combaterea ingerințelor politice în funcționarea instituțiilor de presă. Avem ocazia, prin acest regulament, să întărim garanțiile legale împotriva presiunilor nejustificate asupra jurnaliștilor și redacțiilor și să consolidăm rolul autorităților independente ca parte activă în susținea libertății de exprimare. Provocările sunt reale, de la evoluțiile tehnologice până la polarizarea discursului public, dar și ele trebuie întâmpinate cu instrumente moderne, solide și adaptate realităților actuale'', a subliniat reprezentanta Ministerului Culturii.

Rectorul Universității Politehnica București, Mihnea Costoiu, a evidențiat și el importanța libertății mass-media.

''Lucrăm de ceva timp, nu singuri, ci în asocieri mai ample, împreună cu colegii din Universitățile tehnice, de mai mulți ani, pe mecanismele de lucru în zona digitală, inclusiv platformele online, cu parteneri atât din Europa, cât și din Statele Unite. (...) Ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani și nu vorbesc aici doar de alegerile din ultimii doi ani sau de anul acesta, anul trecut în România, dar vorbim și de ce s-a întâmplat cu câțiva ani în urmă, odată cu explozia platformelor digitale și a folosirii inteligenței artificiale în spatele acestor platforme, că, de fapt, acolo este diferența majoră. Trebuie să înțelegem că, atunci când discutăm despre media, ne place sau nu ne place, trebuie să acceptăm că influențarea opiniei publice, fără să vreau să jignesc media absolut deloc, nu mai revine exclusiv unui jurnalist sau altuia, indiferent de notorietatea, de prestigiul, de încrederea, de valoarea omului sau, respectiv, a trustului, ci, după cum vedem, influențarea opiniei publice se produce în zona digitală, uneori mai mult, cu instrumente care, de cele mai multe ori, rămân, dacă nu străine, puțin cunoscute acestei zone'', a afirmat rectorul UPB.

Directorul general al Agenției Naționale de Presă AGERPRES, Claudia Nicolae, a atras atenția asupra modului de cuantificare a muncii jurnaliștilor din instituțiile media publice, susținând că există în acest caz un blocaj legislativ. 

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO 

''Există, probabil, la instituțiile publice un blocaj legislativ. Și vă spun din perspectiva AGERPRES, care nu se află nici sub jurisdicția CNA, nici sub jurisdicția ANCOM, are o lege care, într-adevăr, dacă stăm și o lecturăm, prevede absolut fiecare paragraf din regulamentul prezentat astăzi, adică suntem obligați (...) să publicăm pe site transparent toate prevederile. (...) Toate salariile sunt transparente față de alte instituții publice, pentru că jurnaliștii AGERPRES sunt retribuiți pe Legea salarizării unitare. Iar, e o problemă, dacă mă întrebați din punct de vedere al unui jurnalist, putem cuantifica eficiența actului jurnalistic? Cum îl cuantificăm? Pentru că nu există niciun regulament și nicio prevedere care să ne sprijine. Multă lume știe, am mers cu acest demers peste tot'', a argumentat Claudia Nicolae.

Ea a subliniat că AGERPRES, înainte de misiunea publică de informare, are misiunea de furnizor de informații către media din România și media din afara țării.

''Nu poți să spui care jurnalist este performant, care jurnalist nu este performant. Cum fac diferența? Putem spune, da, prin fișa postului, dar cum facem salarizarea? Fișa postului nu ne ajută. Sunt anumite blocaje legislative, pe care ar trebui să le gândim în primul rând de la legea de funcționare a fiecărei instituții în parte. Și v-am dat cazul AGERPRES. Avem doar control parlamentar. Dacă avem o problemă și ne-am duce către o instituție să ne sprijine, Ministerul Culturii ne spune că nu suntem sub jurisdicție, CNA-ul că nu suntem sub jurisdicție, ANCOM că nu suntem sub jurisdicție, Parlamentul ne coordonează'', a explicat directorul general al AGERPRES.

Răzvan Savaliuc, reprezentant al Clubului Român de Presă, a susținut că România, ca stat membru UE, trebuie să se asigure că jurnaliștii vor avea parte de un tratament corect din partea statului. ''Rolul jurnalistului este de a critica autoritățile. Or, dacă noi citim din preambul, Media Freedom Act propune măsuri clare împotriva interferenței guvernamentale în activitatea editorială. (...) Dacă statul membru România are obligația asta de la Uniunea Europeană să desemneze un organism de control al presei, să fie un organism independent, în niciun caz o instituție publică'', a menționat el. 

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO 

Au mai avut intervenții reprezentanți ai ANCOM, CNA, mediului academic, ARMA, ARCA, BRAT, UZPR, experți din domeniu, reprezentanții televiziunilor, jurnaliști, formatori de opinie. AGERPRES/(A - redactor: Cătălina Matei, editor: Claudia Stănescu, editor online: Gabriela Badea)

* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO