Un proiect de cercetare referitor la tradițiile, viața intelectuală și viața școlară a Sighișoarei și a unor orașe din regiune, din jurul anului 1500, a fost prezentat în premieră în cadrul ediției a XXX-a a Festivalului Sighișoara Medievală, care se desfășoară de vineri până duminică, de către conferențiar doctor Adinel Ciprian Dincă, de la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.

Adinel C. Dincă este coordonatorul proiectului 'Restory - Recuperarea pentru viitor a poveștilor din trecut: o abordare sinergică a moștenirii textuale și orale a comunităților mici', accesat de Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca și implementat în 12 țări europene, care urmărește revitalizarea unor tradiții prin inițiative antreprenoriale.

'Este vorba despre o cercetare de durată lungă - acumulări pe care eu le fac, să zicem, de vreo 10 ani - referitoare la tradițiile, viața intelectuală, viața școlară din Sighișoara, din orașe din regiune în jurul anului 1500. E vorba de instituțiile care promovau educația elementară pe plan local, despre o istorie umanizată a fenomenului școlar respectiv, la modul în care educația obținută pe plan local, și ulterior la universități europene, a influențat destinul unor familii și a creat dinastii de preoți locali și de administratori ai orașului, primari, juzi legali, consilieri urbani. Toți aceștia conlucrând și punându-și amprenta într-un mod extrem de vizibil asupra destinului orașului', a declarat pentru AGERPRES, Adinel Ciprian Dincă, cadru didactic la Departamentul de Istorie Medievală, Premodernă și Istoria Artei a Facultății de Istorie și Filosofie din cadrul UBB.

Cercetarea prezentată la Sighișoara a vizat în special două familii care au influențat decisiv istoria Sighișoarei, Polner și Kalmisch.

'Cu siguranță familia Polner sau Polnar - grafiile epocii diferă - este un destin cunoscut într-o anumită măsură (...). Preotul din cadrul familiei, Markus Polner, un personaj cu educație de elită, cu studii la Viena, cu două doctorate, unul în drept în Italia, la Padova, și cu o influență determinantă asupra destinului familiei. Nepoții lui, fii fratelui lui, ajung să fie episcopi și secretari ai coroanei, ai reginei Ungariei. Și, din punctul meu de vedere, destinul excepțional al acestei familii se datorează mai ales influenței și oportunităților create de acest intelectual sighișorean de la finalul Evului Mediu, din jurul anului 1500, Markus Polner. Un grad mai mare de noutate este discuția referitoare la o altă familie care are un destin aproape în oglindă, controlând atât primăria, administrarea orașului Sighișoara, cât și parohia Sighișoara în jurul aceluiași an 1500, până la începutul secolului 16, familia Kalmisch/Kalmosch - din nou, grafiile diferă', a afirmat Dincă.

Cercetarea prezentată în premieră evidențiază modul în care și membrii laici ai familiei Kalmisch controlează destinul secular al orașului, iar preoții din cadrul familiei sunt parohi ai Sighișoarei vreme de mai mulți ani, Stephan Kalmisch stând în fruntea parohiei din Sighișoara între 1509 și 1528.

Piatra de mormânt a lui Stephan Kalmisch, a spus conferențiarul clujean, se află în Biserica din Deal din Sighișoara, preotul fiind reprezentat cu o carte sub cap și două cărți în mâini, sculptura având o serie de caracteristici extraordinare, între care și una care i-a uluit pe cercetători: un preot catolic îmbrăcat în straie simple, așa cum purtau adepții reformei.

'Stephan Kalmisch reglementează relația dintre spitalul din Sighișoara și ordinul Sfântului Anton, în 1511. Este practic unul dintre părinții activității spitalicești pe plan local. (...). Piatra de mormânt a acestui personaj, care poate fi văzută la Biserica din Deal, nu are reprezentate valori materiale, nu arată bogăția familiei, ci ne arată alegerea acestui intelectual de la finalul Evului Mediu de a fi reprezentat cu cărți (...). Această piatră este descoperită în 1856, servind drept podeț, era cu fața în jos, peste un mic curs de apă. A provocat senzație în rândul oamenilor bisericii și a istoricilor - care, de multe ori, erau unii și aceeași - deoarece pentru prima dată un preot catolic - suntem într-o epocă luterană în secolul XIX (...) - veșmintele acestui preot catolic erau similare cu cele ale protestanților și contraveneau imaginii de opulență pe care luteranii o promovau vizavi de un trecut catolic', a precizat cercetătorul în prezentarea sa.

Adinel C. Dincă a subliniat că educația a fost factorul determinant de dezvoltarea comunităților, dar și existența unor rețele intelectuale și a prieteniilor politice.

Proiectul 'Restory - Recuperarea pentru viitor a poveștilor din trecut: o abordare sinergică a moștenirii textuale și orale a comunităților mici' va scoate în evidență vechile tradiții pe baza unor cercetări efectuate în mediul urban, adică la Sighișoara, și în mediul rural, în localitatea Jelna din județul Bistrița-Năsăud. AGERPRES/(A - redactor: Dorina Matiș, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Adrian Dădârlat)