DOCUMENTAR ÎN IMAGINI: Inundaţiile din 12-15 mai 1970 (partea a II-a)

Inundaţiile din 1970 au produs "166 de victime omeneşti identificate şi 14 persoane dispărute; 85.000 de case inundate - dintre care 45.000 dărâmate sau grav avariate; 1.700 km de cale ferată, 40.000 de metri liniari de poduri şi podeţe, 10.000 km de linii de transport şi distribuţie a energiei electrice distruse sau avariate; peste 1 milion de hectare de teren agricol - dintre care 70.000 cultivate - acoperite de apele revărsate", se arată în volumul ''Istoria României în date'' (Editura Enciclopedică, 2003). Pagubele economiei naţionale au depăşit suma de 10 miliarde de lei.
Primul val de inundaţii, care s-a produs în perioada 12-15 mai 1970 şi a afectat 37 de judeţe ale ţării, dar şi situaţia dramatică prin care treceau ţara noastră şi locuitorii zonelor afectate de intemperii, au fost relatate în presa de la acea vreme în ample reportaje.
Inundaţii în oraşul Sighişoara, 14 mai 1970 / GHEORGHE AMUZA/ Arhiva istorică AGERPRES
Inundaţii în oraşul Sighişoara, 14 mai 1970 / GHEORGHE AMUZA/ Arhiva istorică AGERPRES
* Ziarul "Scânteia" din 14 mai 1970 scria: "Au fost inundate mari suprafeţe de teren şi unele localităţi, în special în nordul şi centrul Transilvaniei şi Moldovei, provocându-se pagube materiale întreprinderilor, unităţilor agricole şi cetăţenilor. O serie de căi de comunicaţie feroviare şi rutiere au fost blocate, ceea ce a dus la întreruperea circulaţiei şi izolarea unor localităţi din judeţele Mureş, Cluj, Maramureş, Suceava, Neamţ, Iaşi".
Inundaţii în Alba Iulia, 15 mai 1970 / ARMAND ROSENTHAL/ Arhiva istorică AGERPRES
Inundaţii în oraşul Baia Mare, 13 mai 1970 / ARMAND ROSENTHAL/ Arhiva istorică AGERPRES
* Persoanele sinistrate din zonele afectate au fost salvate şi evacuate, foarte important fiind ajutorul militarilor în derularea acestor măsuri. "Se execută acţiuni energice pentru prevenirea şi diminuarea pagubelor, pentru evacuarea populaţiei şi încartiruirea cetăţenilor sinistraţi, pentru salvarea bunurilor materiale şi a animalelor. La aceste acţiuni participă zeci de mii de cetăţeni, o contribuţie deosebit de preţioasă fiind adusă de unităţile militare dislocate în acest scop, precum şi de formaţiunile gărzilor patriotice. (...) Sunt luate măsurile ce se impun pentru evitarea pierderilor de vieţi omeneşti şi a pagubelor materiale. O atenţie deosebită trebuie acordată aprovizionării cu alimente şi cu tot ceea ce este necesar", scria ziarul "România liberă" în 14 mai 1970.
Inundaţii în judeţul Alba, 15 mai 1970 / ARMAND ROSENTHAL/ Arhiva istorică AGERPRES
Inundaţii în judeţul Alba; evacuarea sinistraţilor cu barca, 15 mai 1970 / ARMAND ROSENTHAL/ Arhiva istorică AGERPRES
* Tot cotidianul "România liberă" scria, în 15 mai 1970, despre acţiunile armatei, ale militarilor, de salvare a persoanelor aflate în pericol în urma revărsării râului Bistriţa. "Elicopterele, tancurile şi bărcile amfibii ale unităţilor noastre militare intervin cu promptitudine pentru a salva vieţi omeneşti şi bunuri materiale. Pe malurile Bistriţei, apele în creştere ale lacului de acumulare de la Bicaz au provocat calamităţi. La Piatra Şoimului continuă acţiunile de salvare a unui cioban şi a unui copil care au fost surprinşi de ape pe un grind, în mijlocul Bistriţei. Oamenii au improvizat o plută pentru a-i salva. (...) În localităţi din judeţele Alba, Sibiu, Hunedoara, au fost evacuate populaţia, animalele şi diverse bunuri din localităţile care se prevăd a fi inundate. (...) Coloane de maşini şi trenuri speciale, avioane, au adus din ţară zeci de mii de tone de produse alimentare, materiale diverse şi medicamente".
Inundaţii în judeţul Alba; evacuarea sinistraţilor cu barca, 15 mai 1970 / ARMAND ROSENTHAL/ Arhiva istorică AGERPRES
Inundaţii în judeţul Alba; evacuarea sinistraţilor cu elicopterul, 15 mai 1970 / ARMAND ROSENTHAL/ Arhiva istorică AGERPRES
La scurt timp după producerea inundaţiilor de proporţii din perioada 12-15 mai 1970, foarte multe persoane, din diverse zone ale ţării, au venit în ajutorul oamenilor care au avut de suferit în urma revărsării apelor. Cotidianul "România liberă" din 17 mai 1970 scria: "În sprijinul populaţiei sinistrate s-au angajat să contribuie colectivele de la Uzina de Construcţii metalice şi Maşini Agricole Bocşa, Uzina Oţelul Roşu, întreprinderile miniere de la Anina, Moldova Nouă, Oraviţa şi Bocşa, Uzina de Utilaj de Morărit Topleţ, Complexul C.F.R. şi Combinatul de Exploatarea şi Industrializarea Lemnului Caransebeş, Uzina de Ţevi din Roman, Combinatul de Materiale de Construcţii din Târgu Jiu, Uzina de Ţevi din Roman, şantierul Trustului de Construcţii-Montaj din Rovinari, care vor lucra suplimentar pentru ca banii din aceste ore lucrate să meargă către populaţia sinistrată. Şi din judeţul Suceava au venit ajutoare pentru persoanele sinistrate, de la angajaţii mai multor întreprinderi - Complexul de celuloză şi Hârtie, Combinatul de Exploatare şi Industrializare a Lemnului, Uzina de Reparaţii Auto, Fabrica de Tricotaje, Întreprinderea de Piese de Schimb şi alte Unităţi. De asemenea, o telegramă trimisă de echipajul Cargoului Timişoara, aflat în drum spre patrie, anunţă că marinarii au hotărât să vină în ajutorul sinistraţilor cedând o parte din salariul fiecărui membru al echipajului".
Inundaţii în oraşul Sighişoara, 14 mai 1970 / GHEORGHE AMUZA/ Arhiva istorică AGERPRES
Inundaţii în judeţul Alba; evacuarea sinistraţilor cu elicopterul, 15 mai 1970 / ARMAND ROSENTHAL/ Arhiva istorică AGERPRES
În 18 mai 1970, cotidianul "Scânteia" scria că "datele centralizate la Comisia centrală de apărare împotriva inundaţiilor arată că, în general, situaţia hidrologică a început să se amelioreze, cu excepţia unor zone în care apele râurilor continuă să prezinte încă niveluri ridicate". O zi mai târziu, în 19 mai 1970, aceeaşi publicaţie anunţa că a fost deschis, la Casa de Economii şi Consemnaţiuni (CEC), în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti, un cont în care cetăţenii puteau depune bani în sprijinul celor ce au avut de suferit de pe urma inundaţiilor.
Inundaţii în oraşul Baia Mare, 13 mai 1970 / ARMAND ROSENTHAL/ Arhiva istorică AGERPRES
Inundaţii în oraşul Baia Mare, 13 mai 1970 / ARMAND ROSENTHAL/ Arhiva istorică AGERPRES
* Ajutoare importante au venit şi din afara ţării, în sprijinul persoanelor sinistrate. "În perioada 12-19 mai, foarte multe state, organizaţii internaţionale, persoane şi firme de peste hotare, cetăţeni străini aflaţi la noi sprijină România pentru înlăturarea pagubelor provocate de inundaţii - Ambasada Franţei la Bucureşti, Camera Comunelor din Canada, guvernul Greciei şi Crucea Roşie din Grecia, Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), UNESCO, Agenţia de Dezvoltare Internaţională (AID), firma elveţiană Inter-Sofex etc", scria ziarul "Scânteia" în 24 mai 1970.
AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, redactor Arhiva Foto: Vlad Ruşeanu, Elena Bălan, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Ada Vîlceanu)
Explicaţie fotografie din deschidere: Inundaţii în oraşul Sighişoara, 14 mai 1970
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Solistul Cornel Constantiniu
Solistul Cornel Constantiniu este primul câștigător al trofeului concursului de televiziune 'Steaua fără nume' și este cunoscut publicului mai ales pentru șlagărul 'Nu îți spun te iubesc' de Ionel Tudor, pe versurile Andreei Andrei. S-a născut la 6 aprilie 1945, la București. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică
6 aprilie - Ziua internațională a sportului pentru dezvoltare și pace (ONU)
La 6 aprilie, în fiecare an, este marcată Ziua internațională a sportului pentru dezvoltare și pace (IDSDP), ce are ca obiectiv recunoașterea puterii sportului în stimularea schimbărilor pozitive și în depășirea barierelor și a granițelor, potrivit https://social.desa.un.org/. În
6 aprilie - Ziua NATO în România
Ziua NATO în România este marcată, în 2025, la 6 aprilie. Această zi este celebrată în prima duminică a lunii aprilie, începând cu anul 2005, în baza Legii 390/2004. Pentru stabilirea datei dedicate acestei zile, s-a ținut cont de momentul aderării României la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, respectiv data de 29 ma
CITATUL ZILEI
''Iași vineri, 24 martie/ 6 aprilie 1917 Zi tare urâtă, vânt de furtună, care a stârnit praful. Nando s-a întors de pe front foarte mulțumit. A petrecut acolo două zile pline și cu folos. A ținut trupelor un discurs despre răsplata de după război, spunând că trebuie să li se dea pământ mai mult, ca recompensă
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 6 aprilie
Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Irineu, episcop de Sirmium; Sf. Ier. Eutihie, patriarhul Constantinopolului; Sf. Cuv. Grigorie Sinaitul; Sf. Cuv. Platonida Duminica a 5-a din Post Greco-catolice Duminica 5 din Post. Sf. m. Eutihie al Constantinopolului; Sf. ep. M. Irineu de Sirmium Romano-catolice Duminica a 5-a din Postul M
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 6 aprilie
Este a 96-a zi a anului 2025. Au mai rămas 269 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 48 m și apune la 19 h 49 m. Luna răsare la 13 h 00 m și apune la 04 h 10 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Cerasela Bădiță)
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Alexandru Papadopol
Actorul Alexandru Papadopol s-a remarcat în seriale de televiziune printre care 'Căsătorie de probă', ''Numai iubirea'', 'Daria, iubirea mea', 'Aniela', dar și pe micile ecrane, în filme precum 'Marfa și Banii', 'Amintiri din Epoca de Aur'', 'Love Building', 'Bani negri (pentru zile albe)'
DOCUMENTAR: Regizorul Silviu Purcărete împlinește 75 de ani (5 aprilie)
Regizorul de operă și teatru Silviu Purcărete s-a născut la 5 aprilie 1950, în București, conform silviupurcarete.art. A absolvit secția de regie a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică 'I.L. Caragiale' (IATC) din București, promoția 1974, clasa Valeriu Moisescu, cu spectacolul &
5 aprilie - Ziua Automobilistului
Ziua Automobilistului este marcată în fiecare an la 5 aprilie, dată la care, în 1904, a fost înființat Automobil Clubul Român, de către un grup de automobiliști amatori, constituiți în Adunarea Generală, desfășurată în salonul de onoare al Hotelului Bulevard din București. Prima asociație a automobiliștilor din țara noastră,
5 aprilie - Ziua internațională a conștiinței (ONU)
Ziua internațională a conștiinței - International Day of Conscience (ONU), marcată la 5 aprilie, urmărește promovarea unei culturi a păcii prin dragoste și conștiință, potrivit www.un.org. Adunarea Generală a ONU a declarat această zi cu scopul de a crea condiții de stabilitate și bunăstare, de relații pașnice și prietenoase bazate pe respectarea drepturilor omului și a libe
CITATUL ZILEI
''Iași joi, 23 martie/ 5 aprilie 1917 Zi plină. Ieri am scris o rugăminte de ajutor pentru țara mea, care va fi trimisă în America. Am petrecut două ore la Spitalul Militar, care se află în stare bună. Bătrânul Bogdan strălucea de fericire, era mulțumit ca de obicei, se înțelege de minune cu pacienții lui, e înc&aci
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 5 aprilie
Ortodoxe Sf. Mc. Teodul și Agatopod; Sf. Mc. Victorin și cei împreună cu el Greco-catolice Sf. m. Claudiu, Diodor, Victor, Victorin, Papia, Nichifor și Serapion Romano-catolice Ss. Vincențiu Ferrer, pr.; Irina, m. Sfinții Mucenici Teodul și Agato
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 aprilie
Este a 95-a zi a anului 2025. Au mai rămas 270 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 49 m și apune la 19 h 48 m. Luna răsare la 11 h 47 m și apune la 03 h 30 m. Luna la Primul Pătrar 05 h 15 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel)
Săptămâna europeană 31 martie - 4 aprilie 2025
Reuniunea Consiliului Afaceri Externe - Apărare, primul summit UE-Asia Centrală, adoptarea de eurodeputați a priorităților pentru bugetul UE 2026, prezentarea ProtectEU - o strategie europeană de securitate internă, dialogul economic la nivel înalt (HLED) dintre Uniunea Europeană și Turcia, anunțarea câștigătoarelor celui de-al 11-lea Premiu european pent
Retrospectiva evenimentelor interne 31 martie - 4 aprilie 2025
Desfășurarea conferinței 'România și OCDE - Principalul proiect de țară după NATO, UE și Schengen', respingerea moțiunilor de cenzură la adresa miniștrilor Energiei și Internelor, desemnarea lui Lucian Romașcanu ca membru al Curții de Conturi Europene (CCE), începerea campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 4 mai 2025 (4 aprilie-3