Reuniunea Consiliului Afaceri Externe - Apărare, primul summit UE-Asia Centrală, adoptarea de eurodeputați a priorităților pentru bugetul UE 2026, prezentarea ProtectEU - o strategie europeană de securitate internă, dialogul economic la nivel înalt (HLED) dintre Uniunea Europeană și Turcia, anunțarea câștigătoarelor celui de-al 11-lea Premiu european pentru femeile inovatoare, sondajul Eurobarometru privind călătoriile fără sincope, în special a rezervărilor online, se află printre evenimentele perioadei 31 martie - 4 aprilie 2025.

Consiliul Uniunii Europene
La 4 aprilie 2025, are loc la Samarkand, în Uzbekistan, primul summit dintre liderii UE și ai celor cinci țări din Asia Centrală (Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan), o reuniune găzduită de președintele Uzbekistanului, Șavkat Mirzioiev. Uniunea Europeană este reprezentată de președintele Consiliului European, António Costa, împreună cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

Summitul este o ocazie unică pentru UE și Asia Centrală de a-și demonstra interesul geopolitic față de intensificarea relațiilor bilaterale și consolidarea cooperării regionale. Evoluția relațiilor dintre UE și Asia Centrală, identificată în obiectivele Strategiei UE pentru Asia Centrală din 2019 și în foaia de parcurs comună pentru aprofundarea legăturilor dintre UE și Asia Centrală adoptată în 2023, a dobândit o importanță strategică sporită de-a lungul anilor.

În acest context, liderii vor discuta, în cadrul summitului, despre domenii de cooperare reciprocă, cum ar fi: consolidarea cooperării multilaterale, abordarea provocărilor comune în materie de securitate, consolidarea legăturilor economice, comerciale și de investiții, angajamentul față de domenii precum energia, economia neutră din punct de vedere climatic și conectivitatea în cadrul strategiei 'Global Gateway' și cooperarea în ceea ce privește tranziția verde, consolidarea contactelor interpersonale și a mobilității.

Președinții António Costa și Ursula von der Leyen participă, de asemenea, la sesiunea de deschidere a Forumului internațional pentru climă de la Samarkand. Forumul, la care se vor reuni lideri mondiali, factori de decizie, experți în domeniul climei și activități, constituie o platformă la nivel înalt pentru a discuta despre amenințările regionale și globale cauzate de schimbările climatice și pentru a reafirma angajamentul colectiv față de tranziția verde și dezvoltarea durabilă.

Consiliul Afacerilor Externe - Apărare s-a reunit la 2-3 aprilie, la Varșovia, pentru a discuta despre înarmarea Europei și susținerea Ucrainei în lupta sa împotriva agresiunii ruse. Miniștrii UE au dezbătut și Cartea albă a Comisiei Europene privind apărarea europeană. Reuniunea, organizată sub egida președinției poloneze a Uniunii (ianuarie-iunie 2025), a fost prezidată de Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate și W³adys³aw Kosiniak - Kamysz, viceprim-ministru și ministru al apărării polonez. S-a alăturat acestei reuniuni, de la distanță, ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov. A participat, de asemenea, secretarul general adjunct al NATO, Radmila Shekerinska, se arată pe site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

Atât Uniunea Europeană, cât și statele sale membre au sprijinit Ucraina în apărarea sa împotriva invaziei ilegale a Rusiei. Polonia a condus frecvent acest efort, în dimensiunea sa politică, umanitară și militară. Miniștrii au convenit că nu este momentul să se oprească sprijinul oferit Ucrainei care într-adevăr a putut să se apere atât de mult, în mare parte datorită contribuțiilor europene. Cu o pace care acum pare realizabilă, s-a dezbătut despre cel mai bun sprijin ce poate fi acordat Ucrainei, astfel încât să se poată realiza o pace justă, păstrând valorile de bază ale Uniunii Europene. În plus, miniștrii au recunoscut faptul că sprijinul oferit de Europa va trebui să fie pe termen lung, inclusiv după semnarea unui acord de pace, pentru a descuraja orice viitoare invazii și pentru a menține atât securitatea ucraineană, cât și pe cea europeană. Aceasta ar trebui să includă nu doar suport material de diferite tipuri, ci și garanții de securitate, într-o formă care se potrivește cel mai bine scopului.

Reînarmarea Uniunii Europene și revigorarea industriilor de apărare ale UE au făcut obiectul unei dezbateri ample, iar Consiliul Afaceri Externe - Apărare reprezintă un forum important pentru continuarea acestor discuții. Au fost discutate obiectivele și calendarele acestui proiect ambițios, participanții fiind preocupați de obligațiile financiare și politice necesare și de urgența acțiunii. Au fost propuse diferite planuri, inclusiv împărțirea sarcinilor între statele membre într-o manieră similară eforturilor de ajutorare în perioada COVID-19 sau elementul cheie ale apărării europene, cum ar fi 'Scutul de Est' polonez, și modul în care acestea se integrează într-un peisaj instituțional mai larg al UE.

Parlamentul European
Deputații au adoptat la 2 aprilie 2025, prioritățile pentru bugetul UE 2026, potrivit https://www.europarl.europa.eu/, cu 441 de voturi pentru, 173 împotrivă și cu 70 de abțineri, arătând că bugetul de anul viitor ar trebui să se concentreze pe pregătirea și securitatea strategică, competitivitatea și reziliența economică, sustenabilitate, climă și piața unică. În textul adoptat, deputații afirmă că sunt așteptate investiții suplimentare în cercetare, inovare, întreprinderi, sănătate, energie, migrație, protecția frontierelor, tranziții digitale și ecologice, crearea de locuri de muncă și oportunități pentru tineri.

De asemenea, se solicită îmbunătățirea capacităților de securitate, cibersecuritate și apărare ale UE și finanțare pentru infrastructura de transport cu dublă utilizare. Ei cer sprijin adecvat pentru fermieri și subliniază, de asemenea, importanța punerii în aplicare a Pactului privind azilul și migrația. Textul afirmă că reziliența și sustenabilitatea economică a UE depind de stimularea investițiilor publice și private, de creșterea inovației, de reducerea decalajului de competențe și de intensificarea producției industriale în Europa. Printre alte priorități de investiții, se solicită sprijin continuu pentru programele de sănătate și pregătirea pentru criză, programele educaționale și culturale pentru a împuternici tinerii și utilizarea adecvată a fondurilor UE, respectând în același timp statul de drept. Deputații subliniază, de asemenea, nevoia de resurse suficiente, având în vedere scăderea bruscă a finanțării internaționale și promit sprijin necondiționat și deplin pentru Ucraina. Aceștia s-au arătat îngrijorați de faptul că rambursarea costurilor îndatorării din planul de redresare NextGenerationEU nu trebuie să conducă la o reducere a programelor și fondurilor UE.

În cele din urmă, deși bugetul 2026 are o flexibilitate limitată, deoarece este penultimul în bugetul UE pe termen lung 2021-2027, eurodeputații susțin că, pe fondul schimbărilor geopolitice semnificative și a efectelor înrăutățirii schimbărilor climatice, bugetul UE rămâne crucial pentru asigurarea stabilității pentru europeni, sprijinirea politicilor stabilite și asigurarea priorităților strategice precum apărarea și securitatea.

Comisia Europeană
Comisia a prezentat, la 1 aprilie, ProtectEU - o strategie europeană de securitate internă menită să sprijine statele membre și să consolideze capacitatea UE de a garanta securitatea cetățenilor săi. Strategia stabilește o viziune și un plan de lucru ambițioase pentru anii următori, cu un set de instrumente juridice mai clare, un schimb sporit de informații și o cooperare mai strânsă, se arată pe site-ul Comisiei Europene, https://ec.europa.eu/.

Într-un mediu de securitate schimbat și într-un peisaj geopolitic în evoluție, în care amenințările hibride din partea statelor străine ostile și a actorilor sponsorizați de stat sunt în creștere, în care rețelele puternice de criminalitate organizată proliferează, iar infractorii și teroriștii operează din ce în ce mai mult online, Europa trebuie să își revizuiască abordarea în materie de securitate internă. Anunțată de președinta von der Leyen în orientările politice, strategia va actualiza răspunsul Uniunii la amenințările noi și tradiționale la adresa securității interne.

Strategia urmărește să promoveze o schimbare a culturii privind securitatea internă, cu o abordare la nivelul întregii societăți care să implice cetățenii, întreprinderile, cercetătorii și societatea civilă. Aspectele legate de securitate vor fi integrate în elaborarea de noi inițiative, iar un nou cadru european de guvernanță a securității interne va sprijini punerea în aplicare a strategiei.

După cum a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene: 'Siguranța este una dintre condițiile prealabile esențiale pentru societăți deschise și dinamice și pentru o economie înfloritoare. De aceea lansăm astăzi o inițiativă importantă pentru a aborda mai bine amenințările la adresa securității, cum ar fi terorismul, criminalitatea organizată, criminalitatea informatică în creștere și atacurile împotriva infrastructurii noastre critice. Vom consolida Europol și vom oferi autorităților de aplicare a legii instrumente actualizate de combatere a criminalității. Dar și cercetătorii, întreprinderile și chiar cetățenii pot contribui la o mai mare siguranță pentru toți.'

Strategia europeană de securitate internă completează Strategia Uniunii privind pregătirea și Cartea albă europeană în domeniul apărării. Împreună cu viitorul Scut european pentru democrație, acestea formează un cadru cuprinzător pentru o UE sigură, securizată și rezilientă.

Obiective și acțiuni-cheie: o nouă guvernanță europeană în materie de securitate internă; anticiparea amenințărilor la adresa securității prin noi modalități de partajare a informațiilor; instrumente mai eficace pentru asigurarea respectării legii și agenții JAI mai puternice; consolidarea rezilienței împotriva amenințărilor hibride; combaterea criminalității grave și organizate; combaterea terorismului și a extremismului violent; UE ca actor mondial puternic în domeniul securității.

La 3 aprilie 2025, a fost convocat la Bruxelles, dialogul economic la nivel înalt (HLED) dintre Uniunea Europeană și Turcia. Reuniunea a fost co-prezidată de Valdis Dombrovskis, comisar responsabil pentru Economie și Productivitate, Implementare și Simplificare, Marta Kos, comisar responsabil pentru Extindere și Vecinătatea Estică și Mehmet Șimșek, ministrul turc al Trezoreriei și Finanțelor, potrivit https://ec.europa.eu/.

HLED reprezintă un angajament reciproc pentru consolidarea relațiilor economice și financiare UE-Turcia. Acesta marchează un pas în acest sens, ca parte a punerii în aplicare a recomandărilor prezentate în Comunicarea comună privind situația relațiilor politice, economice și comerciale UE-Turcia din noiembrie 2023, conform orientărilor Consiliului European. Turcia este o țară candidată și un partener cheie al UE. Într-un mediu geopolitic provocator, relațiile UE-Turcia ar trebui să fie ghidate de valori, cum ar fi respectarea statului de drept, democrația, libertatea presei și drepturile omului, care joacă, de asemenea, un rol cheie în susținerea încrederii economice și în facilitarea mediului de afaceri. Un angajament sincer în această direcție este de o importanță fundamentală.

În cadrul sesiunii guvernamentale, părțile au analizat cele mai recente evoluții și perspective de politică economică din Turcia și UE, pe fondul unei perspective globale provocatoare și extrem de incerte. Oficialii au discutat, de asemenea, inițiativele recente ale UE privind consolidarea competitivității și măsurile luate de Turcia pentru a promova reformele structurale menite să stimuleze productivitatea și creșterea economică pe termen lung, așa cum se subliniază în Programul de reformă economică al Turciei (2025-2027). Cele două părți au subliniat importanța îmbunătățirii climatului investițional din Turcia și a facilitării angajamentului sporit al instituțiilor financiare internaționale ale UE. HLED a beneficiat de participarea Băncii Europene de Investiții, a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și a Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei, toate părțile subliniind importanța activității întreprinse de Instituțiile Financiare Internaționale (IFI) pentru creșterea competitivității, sustenabilității economice și coeziunii. Părțile au subliniat importanța coordonării și complementarității intervențiilor din partea IFI, în conformitate cu prioritățile politice ale UE și ale Turciei, pentru a scoate în evidență valoarea adăugată și adiționalitatea maximă.

Sesiunea economico-financiară, un element important al HLED, a reunit reprezentanții UE și ai comunității de afaceri din Turcia, împreună cu reprezentanți ai instituțiilor financiare internaționale, precum și ai băncilor naționale de promovare care participă la Platforma de investiții din Turcia. Forumul de afaceri a discutat modalități de îmbunătățire a relațiilor economice, financiare și de investiții UE-Turcia, cu un accent deosebit pe consolidarea competitivității și îmbunătățirea accesului IMM-urilor la finanțare pe termen lung. Părțile și-au reiterat angajamentul de a menține un dialog regulat, deschis și sincer, identificând și abordând provocările comune și de a continua cooperarea în domenii economice esențiale. În acest sens, au convenit să se întâlnească anul viitor în Turcia.

În cadrul reuniunii la nivel înalt a Consiliului European pentru Inovare (CEI), care a avut loc la 3 aprilie, la Bruxelles, Comisia a anunțat câștigătorii celui de-al 11-lea Premiu european pentru femeile inovatoare. Premiul este acordat femeilor din întreaga UE și din țările asociate la programul Orizont Europa, care au înființat o întreprindere de succes și au introdus inovarea pe piață. Câștigătorii au fost selectați de un juriu format din experți independenți, conform https://ec.europa.eu/.

Ediția din acest an prezintă realizările remarcabile ale câștigătorilor și finaliștilor la trei categorii: femeile inovatoare - câștigătoare Agnes Arbat (Spania), cofondator al Oxolife, o societate care dezvoltă medicamente inovatoare pentru ameliorarea fertilității prin îmbunătățirea implantării embrionilor și simplificarea tratamentelor pentru infertilitate; creșterea inovatorilor, pentru femeile tinere promițătoare cu vârsta sub 35 de ani - câștigătoare: Camille Bouget (Franța), cofondatoare a Scienta Lab, o platformă bazată pe IA care abordează nevoile terapeutice pentru bolile imuno-inflamatorii; EIT Women Leadership, pentru membrii excepționali ai comunității EIT - câștigătoare: Débora Andreia Campelo Campos (Portugalia), fondator și director general al AgroGrin Tech, care a dezvoltat un proces de transformare a deșeurilor industriale de fructe în ingrediente alimentare funcționale, cu sprijinul EIT Food.

Începând din 2023, Premiul european pentru femeile inovatoare este gestionat de Agenția Executivă pentru Consiliul European pentru Inovare și IMM-uri (EISMEA) și de Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT). Premiul recunoaște rolul neprețuit al femeilor în stimularea schimbărilor transformatoare și a creșterii bazate pe inovare în Uniunea Europeană. De-a lungul anilor, au fost recunoscute peste 30 de femei inovatoare și antreprenoare, dintre care peste 100 au fost preselectate pentru finală, servind drept modele, depășind barierele și remodelând discursul privind conducerea femeilor.

Un nou sondaj Eurobarometru, publicat de Comisia Europeană la 1 aprilie 2025, arată o cerere tot mai mare de călătorii fără sincope, în special pentru serviciile de rezervare online, care sunt deja utilizate de 76% dintre respondenți. Sondajul arată că 36% dintre europeni întâmpină dificultăți în a rezerva bilete care combină diferite moduri de transport, cum ar fi conexiunile aer-feroviar sau tren-autobuz. În plus, 31 % dintre respondenți nu au rezervat astfel de călătorii, din cauza complexității procesului de rezervare și a absenței unor opțiuni clare și ușor de utilizat. În ceea ce privește călătoriile cu trenul, 25% dintre respondenți au declarat că se confruntă cu dificultăți atunci când rezervă bilete de tren care implică mai mulți operatori, iar 43 % nu rezervă deloc aceste călătorii.

În pofida comodității oferite de platformele digitale, 22% dintre călători raportează că sistemele online de emitere a biletelor nu prezintă întotdeauna toate tarifele sau opțiunile de călătorie disponibile. Costurile ascunse rămân o preocupare pentru 19% dintre respondenți, ceea ce face ca transparența platformelor digitale de rezervare să fie o problemă crucială. În timp ce 76% dintre respondenți rezervă bilete online, lipsa unei soluții simplificate de rezervare all-in-one îi descurajează pe mulți să exploreze opțiunile de călătorie multimodale.

Ca răspuns la aceste provocări, Comisia își va intensifica eforturile de îmbunătățire a serviciilor de mobilitate digitală. Rezultatele sondajului vor contribui la lucrările pregătitoare în curs pentru Regulamentul privind rezervarea digitală unică și emiterea biletelor (SDBTR) și pentru Inițiativa privind serviciile de mobilitate digitală multimodală (MDMS), care vizează abordarea provocărilor generate de operatorii feroviari și, respectiv, de platformele digitale de mobilitate, cum ar fi practicile marilor operatori feroviari de a-și restricționa vânzările de bilete pe platforme terțe și de a exclude biletele operatorilor concurenți de pe propriile platforme.

Sondajul indică, de asemenea, că sustenabilitatea rămâne o preocupare majoră pentru călători. În timp ce 78% dintre respondenți consideră că impactul călătoriilor lor asupra mediului este important, doar 21 % își ajustează comportamentul în consecință. Un obstacol major este lipsa de vizibilitate în ceea ce privește opțiunile ecologice, 22% dintre respondenți menționând dificultatea de a găsi astfel de alternative.

Sondajul a fost realizat între 28 august și 4 septembrie 2024, colectând răspunsuri de la 25.805 cetățeni ai UE. Sondajul a vizat călătoriile regionale, pe distanțe lungi și internaționale, inclusiv întrebări specifice privind călătoriile cu trenul, se arată pe site-ul https://ec.europa.eu/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Cerasela Bădiță)