6 aprilie - Ziua NATO în România
Ziua NATO în România este marcată, în 2025, la 6 aprilie. Această zi este celebrată în prima duminică a lunii aprilie, începând cu anul 2005, în baza Legii 390/2004. Pentru stabilirea datei dedicate acestei zile, s-a ținut cont de momentul aderării României la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, respectiv data de 29 martie 2004, precum și de ziua arborării drapelului României la sediul organizației NATO, la Bruxelles, anume data de 2 aprilie 2004, conform www.mae.ro.
Un eveniment de referință pentru societatea românească, din perspectiva statutului României de aliat NATO și a semnificațiilor asociate acestui moment, Ziua NATO reprezintă o sărbătoare publică dedicată democrației și spiritului european și euro-atlantic. Aceasta este marcată printr-o serie de manifestări organizate în toate localitățile unde sunt unități militare, în țările în care România are acreditați atașați ai apărării și în bazele militare din teatrele de operații unde sunt dislocați militari români. Statele majore ale categoriilor de forțe ale armatei, comandamentele, marile unități și unitățile militare de pe întreg teritoriul țării organizează, cu acest prilej, ceremonii militare, Ziua Porților Deschise, activități cultural-artistice și sportive, simpozioane și expoziții.
În aprilie 1999, la summitul de la Washington, NATO și-a reafirmat angajamentul de a invita state din centrul și estul Europei să adere la organizație. Alianța a prezentat documentul intitulat 'Membership Action Plan', mecanism de pregătire și evaluare individuală a țărilor candidate.
După atentatele teroriste din Statele Unite, de la 11 septembrie 2001, Parlamentul României a hotărât participarea statului român ca aliat de facto al NATO în lupta împotriva terorismului cu toate mijloacele, inclusiv militare. De asemenea, România a oferit Alianței Nord-Atlantice acces la spațiul său aerian, maritim și terestru.
La 8 octombrie 2002, Camera Reprezentanților a Congresului SUA a adoptat Rezoluția 486 privind securitatea transatlantică și extinderea NATO, prin care se recomanda explicit extinderea Alianței, la summitul din capitala Cehiei, cu șapte state din Centrul și Sud-Estul Europei.
Eforturile comune ale factorilor decizionali din România, de îndeplinire a obiectivelor Planului Național de Aderare la NATO și demersurile diplomației române au contribuit la adoptarea deciziei din noiembrie 2002, de la Praga, a liderilor statelor membre de extindere a organizației. Oficiali ai Alianței au punctat eforturile României în spectrul asigurării stabilității și securității Balcanilor, în misiuni desfășurate sub egida Alianței.
Summitul NATO de la Praga, desfășurat la 21-22 noiembrie 2002, a reprezentat unul din momentele cele mai importante, în evoluția organizației și cel mai amplu val de extindere, prin invitarea a șapte state să adere: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia și Slovenia. Statele candidate au semnat Protocoalele de Aderare, la Bruxelles, în cadrul unei ceremonii extraordinare a Consiliului Nord-Atlantic, la 26 martie 2003.
Participarea Armatei Române la operațiuni de menținerea păcii și de stabilizare în zone de conflict din Balcani și Afganistan, precum și angajamentul ferm de participare în coaliția împotriva terorismului au constituit argumente semnificative pentru invitarea României să adere la NATO.
La 1 martie 2004, președintele României, Ion Iliescu, a promulgat Legea nr. 22/2004 de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord. La aceeași dată, secretarul general al NATO, Jakob de Hoop Scheffer, a trimis ministrului român al Afacerilor Externe, Mircea Geoană, scrisoarea prin care transmitea Guvernului României, în numele Părților la Tratat, invitația de aderare a statului român la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord. La 3 martie 2004, Legea 22/2004 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministerul Afacerilor Externe a pregătit instrumentul de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord, document semnat de președintele Ion Iliescu și depus la depozitarul Tratatului, respectiv Guvernul Statelor Unite ale Americii. După depunerea instrumentului de aderare, România a devenit membru cu drepturi depline la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord.
Summitul NATO, desfășurat la București în perioada 2-4 aprilie 2008, a fost cel mai important eveniment de politică externă organizat de România după 1990. Extinderea Alianței Nord-Atlantice a fost tema cea mai sensibilă a reuniunii de la București, prin prisma temelor abordate în cadrul Consiliului Nord-Atlantic. Una dintre temele delicate supuse dezbaterii a vizat diferendul dintre Grecia și Macedonia privind numele oficial al statului macedonean. Delegația greacă s-a opus aderării statului macedonean la Alianță, rămânând totuși ca invitația să fie adresată numai după ce ambele state se pun de acord asupra numelui Macedoniei. Croația și Albania au aderat la NATO la 1 aprilie 2009. Muntenegru a devenit membru al Alianței la 5 iunie 2017, iar Macedonia de Nord la 27 martie 2020.
În 2024, pentru marcarea împlinirii a 75 de ani de la înființarea Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și a celor 20 de ani de la aderarea României la organizație, Ministerul Apărării Naționale a organizat o serie de evenimente: ceremonii militare de înălțare a drapelelor României și ale organizației nord-atlantice, în marile garnizoane din București și din țară; crosul ''RUNAWAY RUN 24'', desfășurat la Baza Aeriană 86 de la Borcea; evenimentul ''ROMÂNIA-NATO, 20 de ani'', la Palatul Cercului Militar Național din București, cu participarea unor personalități politice și militare din țară și din state membre ale NATO, potrivit https://www.defense.ro.
NATO reunește în prezent 32 de state membre, după aderarea recentă a Finlandei (4 aprilie 2023) și a Suediei (7 martie 2024) la organizație, potrivit www.nato.int. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Roxana Losneanu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Orașul episcopal Albi, Franța
Situat pe malul râului Tarn, în sud-vestul Franței, vechiul oraș episcopal Albi, înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO în 2010, reprezintă punctul culminant al unui ansamblu arhitectural, reprezentativ pentru un tip de dezvoltare urbană europeană din Evul Mediu până în prezent. Elementele sale monumentale și urbane sunt complementare
DOCUMENTAR: Jurnalista și realizatoarea de televiziune Lucia Hossu Longin (24 septembrie)
Jurnalista și realizatoarea de televiziune Lucia Hossu Longin s-a născut la 24 septembrie 1941, la Brăila. Până în anul 1989 a fost realizatoare de televiziune, la Redacția Film, Seriale TV, Teatru a Televiziunii Române și redactor la Studioul de Film, conform https://m.cinemagia.ro/.
24 septembrie - Ziua mondială maritimă (ONU)
Ziua mondială maritimă este marcată anual în ultima zi de joi a lunii, în 2026, pe 24 septembrie. Pentru prima dată, tema aleasă 'From Policy to Practice: Powering Maritime Excellence' va fi abordată pe parcursul a doi ani, respectiv 2026 și 2027, și evidențiază angajamentul clar al Organizației Maritime Internaționale de a transpune politi
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 24 septembrie
Ortodoxe Sf. întâia Muceniță și întocmai cu Apostolii Tecla; Sf. Cuv. Siluan Athonitul Greco-catolice Sf. m. Tecla Romano-catolice Sf. Gerard, ep. m. Sfânta Muceniță Tecla este pomenită în calendarul creștin
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 24 septembrie
Este a 267-a zi a anului 2026. Au mai rămas 98 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 05 m și apune la 19 h 10 m. Luna răsare la 18 h 08 m și apune la 04 h 19 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
DOCUMENTAR: Sofia Vicoveanca, vocea emblematică a folclorului bucovinean, aniversează 85 de ani (23 septembrie)
Sofia Vicoveanca, pe numele său de naștere Sofia Fusa, este una dintre cele mai mari și mai iubite voci ale muzicii populare românești. Artista s-a născut la 23 septembrie 1941, în Toporăuți, o localitate aflată în apropierea Cernăuțiului, arată radiobucovina.ro. Familia ei s-a mutat ulterior în zo
PERSONALITATEA ZILEI: Domnul Țării Românești Mircea cel Bătrân
Domnul Țării Românești Mircea cel Bătrân (născut în 1355) și-a început domnia (1386-1418) la 23 septembrie 1386, când predecesorul și fratele său Dan I a fost ucis într-o luptă, la sud de Dunăre, cu țarul bulgar de la Târnovo, Șișman, potrivit volumului ''Istoria românilor'' (Constantin C. Giurescu și Dinu C. Gi
FENOMENE ASTRONOMICE: Echinocțiul de toamnă (23 septembrie)
Echinocțiul de toamnă se produce la 23 septembrie 2025, la ora 3 și 5 minute, când longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 180°, moment care marchează începutul toamnei în emisfera nordică, conform Observatorului Astronomic ''Amiral Vasile Urseanu'' - https://astro-ursean
23 septembrie - Ziua internațională a limbajului semnelor (ONU)
Ziua internațională a limbajului semnelor este marcată anual, la 23 septembrie, de Organizația Națiunilor Unite (ONU), pentru a atrage atenția asupra rolului limbilor semnelor în exercitarea deplină a drepturilor omului de către persoanele surde. Ziua a fost instituită prin Rezoluția A/RES/72/161 a Adunării Generale a ONU, adoptată prin consens la 19 decembrie 2017, po
Președintele Nicușor Dan susține intervenția națională la Adunarea Generală a ONU (23 septembrie)
Președintele Nicușor Dan are programate, în perioada 20-23 septembrie, mai multe întâlniri și participări la evenimente organizate la New York, în contextul lucrărilor celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, potrivit agendei publicate de Administrația Prezidențială. Președintele României va sus
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 23 septembrie
Ortodoxe Zămislirea Sf. Proroc Ioan Botezătorul; Sf. Cuv. Xantipa și Polixenia Greco-catolice Conceperea Sf. Ioan Botezătorul; Sf. Padre Pio Romano-catolice Ss. Pius din Pietrelcina, pr.; Zaharia și Elisabeta Zămislirea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul este pome
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 23 septembrie
Este a 266-a zi a anului 2026. Au mai rămas 99 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 04 m și apune la 19 h 12 m. Luna răsare la 17 h 48 m și apune la 03 h 10 m. Echinocțiul de toamnă la 03 h și 05 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Violonistul Isaac Stern
Unul dintre cei mai importanți violoniști ai secolului XX, Isaac Stern s-a născut la 21 iulie 1920, în Kremeneț, Ucraina, în familia lui Solomon și Clara Stern. Familia Stern s-a mutat în Statele Unite ale Americii, la San Francisco, când Isaac avea doar un an, conform https://theviolinchannel.co
22 septembrie - Ziua internațională a informării cu privire la Leucemia Mieloidă Cronică (LMC)
Ziua internațională a informării cu privire la leucemia mieloidă cronică (Ziua mondială LMC/ World CML Day), o inițiativă a organizațiilor de pacienți din întreaga lume, este marcată anual la 22 septembrie pentru a crește gradul de informare cu privire la această formă rară de cancer, dar și pentru a sărbători progresele realizate în tratarea bolii.
22 septembrie - Ziua mondială fără mașini
Ziua mondială fără mașini este marcată anual la 22 septembrie și reprezintă o inițiativă dedicată reducerii, cel puțin temporare, a utilizării autoturismelor în orașe și promovării mersului pe jos, a bicicletei și a transportului public. În 2026, ziua încheie Săptămâna europeană a mobilității, desfășurată între 16 și 22 septembrie.













