6 aprilie - Ziua NATO în România

Ziua NATO în România este marcată, în 2025, la 6 aprilie. Această zi este celebrată în prima duminică a lunii aprilie, începând cu anul 2005, în baza Legii 390/2004. Pentru stabilirea datei dedicate acestei zile, s-a ținut cont de momentul aderării României la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, respectiv data de 29 martie 2004, precum și de ziua arborării drapelului României la sediul organizației NATO, la Bruxelles, anume data de 2 aprilie 2004, conform www.mae.ro.
Un eveniment de referință pentru societatea românească, din perspectiva statutului României de aliat NATO și a semnificațiilor asociate acestui moment, Ziua NATO reprezintă o sărbătoare publică dedicată democrației și spiritului european și euro-atlantic. Aceasta este marcată printr-o serie de manifestări organizate în toate localitățile unde sunt unități militare, în țările în care România are acreditați atașați ai apărării și în bazele militare din teatrele de operații unde sunt dislocați militari români. Statele majore ale categoriilor de forțe ale armatei, comandamentele, marile unități și unitățile militare de pe întreg teritoriul țării organizează, cu acest prilej, ceremonii militare, Ziua Porților Deschise, activități cultural-artistice și sportive, simpozioane și expoziții.
În aprilie 1999, la summitul de la Washington, NATO și-a reafirmat angajamentul de a invita state din centrul și estul Europei să adere la organizație. Alianța a prezentat documentul intitulat 'Membership Action Plan', mecanism de pregătire și evaluare individuală a țărilor candidate.
După atentatele teroriste din Statele Unite, de la 11 septembrie 2001, Parlamentul României a hotărât participarea statului român ca aliat de facto al NATO în lupta împotriva terorismului cu toate mijloacele, inclusiv militare. De asemenea, România a oferit Alianței Nord-Atlantice acces la spațiul său aerian, maritim și terestru.
La 8 octombrie 2002, Camera Reprezentanților a Congresului SUA a adoptat Rezoluția 486 privind securitatea transatlantică și extinderea NATO, prin care se recomanda explicit extinderea Alianței, la summitul din capitala Cehiei, cu șapte state din Centrul și Sud-Estul Europei.
Eforturile comune ale factorilor decizionali din România, de îndeplinire a obiectivelor Planului Național de Aderare la NATO și demersurile diplomației române au contribuit la adoptarea deciziei din noiembrie 2002, de la Praga, a liderilor statelor membre de extindere a organizației. Oficiali ai Alianței au punctat eforturile României în spectrul asigurării stabilității și securității Balcanilor, în misiuni desfășurate sub egida Alianței.
Summitul NATO de la Praga, desfășurat la 21-22 noiembrie 2002, a reprezentat unul din momentele cele mai importante, în evoluția organizației și cel mai amplu val de extindere, prin invitarea a șapte state să adere: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia și Slovenia. Statele candidate au semnat Protocoalele de Aderare, la Bruxelles, în cadrul unei ceremonii extraordinare a Consiliului Nord-Atlantic, la 26 martie 2003.
Participarea Armatei Române la operațiuni de menținerea păcii și de stabilizare în zone de conflict din Balcani și Afganistan, precum și angajamentul ferm de participare în coaliția împotriva terorismului au constituit argumente semnificative pentru invitarea României să adere la NATO.
La 1 martie 2004, președintele României, Ion Iliescu, a promulgat Legea nr. 22/2004 de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord. La aceeași dată, secretarul general al NATO, Jakob de Hoop Scheffer, a trimis ministrului român al Afacerilor Externe, Mircea Geoană, scrisoarea prin care transmitea Guvernului României, în numele Părților la Tratat, invitația de aderare a statului român la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord. La 3 martie 2004, Legea 22/2004 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministerul Afacerilor Externe a pregătit instrumentul de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord, document semnat de președintele Ion Iliescu și depus la depozitarul Tratatului, respectiv Guvernul Statelor Unite ale Americii. După depunerea instrumentului de aderare, România a devenit membru cu drepturi depline la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord.
Summitul NATO, desfășurat la București în perioada 2-4 aprilie 2008, a fost cel mai important eveniment de politică externă organizat de România după 1990. Extinderea Alianței Nord-Atlantice a fost tema cea mai sensibilă a reuniunii de la București, prin prisma temelor abordate în cadrul Consiliului Nord-Atlantic. Una dintre temele delicate supuse dezbaterii a vizat diferendul dintre Grecia și Macedonia privind numele oficial al statului macedonean. Delegația greacă s-a opus aderării statului macedonean la Alianță, rămânând totuși ca invitația să fie adresată numai după ce ambele state se pun de acord asupra numelui Macedoniei. Croația și Albania au aderat la NATO la 1 aprilie 2009. Muntenegru a devenit membru al Alianței la 5 iunie 2017, iar Macedonia de Nord la 27 martie 2020.
În 2024, pentru marcarea împlinirii a 75 de ani de la înființarea Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și a celor 20 de ani de la aderarea României la organizație, Ministerul Apărării Naționale a organizat o serie de evenimente: ceremonii militare de înălțare a drapelelor României și ale organizației nord-atlantice, în marile garnizoane din București și din țară; crosul ''RUNAWAY RUN 24'', desfășurat la Baza Aeriană 86 de la Borcea; evenimentul ''ROMÂNIA-NATO, 20 de ani'', la Palatul Cercului Militar Național din București, cu participarea unor personalități politice și militare din țară și din state membre ale NATO, potrivit https://www.defense.ro.
NATO reunește în prezent 32 de state membre, după aderarea recentă a Finlandei (4 aprilie 2023) și a Suediei (7 martie 2024) la organizație, potrivit www.nato.int. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Roxana Losneanu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Reuniunea juriului pentru desemnarea Premiului Prințesa de Asturia pentru Cooperare Internațională (17-18 iunie 2025)
Juriul responsabil pentru acordarea Premiului Prințesa de Asturia pentru Cooperare internațională din 2025 se reunește în zilele de 17 și 18 iunie, la Oviedo. Acesta este ultimul dintre cele opt premii internaționale conferite de Fundația Prințesa de Asturia în acest an, competiție aflată la cea de-a 45-a ediție. Întâlnirile vor avea loc la Hotelul Ba
DOCUMENTAR: 115 ani de la primul zbor al lui Aurel Vlaicu (17 iunie)
La 17 iunie 1910, a avut loc, pe câmpia Cotrocenilor, primul zbor al lui Aurel Vlaicu. Este un moment de referință în istoria aviației românești, fiind primul zbor realizat cu un aparat proiectat și construit în țara noastră, numit 'Vlaicu I'. Aeroplanul construit de Aurel Vlaicu a fost scos în câmp pentru prima dată
17 iunie - Ziua mondială pentru combaterea deșertificării și a secetei (ONU)
Adunarea Generală a stabilit, în 1994, Convenția Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării (UNCCD), singurul acord internațional obligatoriu din punct de vedere juridic care leagă mediul și dezvoltarea de gestionarea durabilă a terenurilor, și a declarat 17 iunie 'Ziua mondială pentru combaterea deșertificării și a secetei' prin rezoluția sa A/RES/49/11
CITATUL ZILEI
'Naivitatea, care este pe placul firilor contemplative, îi irită pe oamenii de acțiune'. Andre Maurois ('Cugetări și reflecții despre cultură și civilizație', Colecția Cogito, Ed. Albatros, București 1984)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 iunie
Ortodoxe Sf. Mc. Manuil, Savel, Ismail, Inochentie și Felix Greco-catolice Sf. m. Manuel, Sabel, Ismail Romano-catolice Ss. Nicandru și Marcian, m. Sfinții Mucenici Manuil, Savel și Ismail sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox în ziua
Reuniune specială a miniștrilor de externe ai UE pe tema conflictului Iran-Israel (17 iunie)
Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a convocat pentru 17 iunie 2025 o reuniune specială, prin videoconferință, a miniștrilor de externe ai Uniunii Europene (Consiliul Afaceri Externe), pentru a discuta despre conflictul dintre Israel și Iran, a anunțat la 15 iunie un membru al cabinetului său. Având în vedere gravitatea situației din Orientul Mijlociu
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 iunie
Este a 168-a zi a anului 2025. Au mai rămas 197 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 31 m și apune la 21 h 03 m. Luna răsare la 00 h 43 m și apune la 11 h 33 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Suzana Cristache Drăgan)
PERSONALITATEA ZILEI: Scriitorul Anatol Emilian Baconsky
Anatol Emilian Baconsky, poet, prozator, eseist și traducător, s-a născut la 16 iunie 1925, în comuna Cofa din Hotin, Bucovina. În volumul ''9 pentru eternitate'', apărut în 1977 și consacrat memoriei celor nouă scriitori decedați în urma seismului din 4 martie 1977 (publicat de Asociația Scriitorilor din București, text
FRAGMENT DE ISTORIE: 190 de ani de la înființarea Academiei Mihăilene din Iași (16 iunie)
'Academia Mihăileană' - prima instituție de învățământ superior din Moldova, denumită astfel după numele lui Mihail Sturdza, domn al Moldovei (1834-1849) - a fost inaugurată, la Iași, la 16/28 iunie 1835. Mihail Sturdza, fost membru al Epitropiei Învățăturilor publice, sprijinise în această calitate dezvoltarea școlii naționale,
16 iunie - Ziua internațională a remiterilor familiale (ONU)
Ziua internațională a remiterilor familiale ('International Day of Family Remittances') are ca scop recunoașterea contribuțiilor financiare semnificative ale milioanelor de lucrători migranți, pentru traiul familiilor pe care le lasă acasă, consolidând astfel economiile statelor și contribuind direct la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD). &
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 16 iunie
Ortodoxe Sf. Ier. Martir Neofit Cretanul, mitropolitul Țării Românești; Sf. Ier. Tihon, episcopul Amatundei (Începutul Postului Sf. Ap. Petru și Pavel. Dezlegare la pește) Greco-catolice Sf. Tihon al Amatuntei Ciprului. Începe Postul Sf. ap. Petru și Pavel. Post Romano-catolice Ss. Benone, ep.; Iudit
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 iunie
Este a 167-a zi a anului 2025. Au mai rămas 198 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 31 m și apune la 21 h 02 m. Luna răsare la 00 h 20 m și apune la 10 h 20 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Suzana Cristache Drăgan)
CITATUL ZILEI
''Urmașii patriarhilor sunt aici, trăiesc printre noi, spunea cineva și, mai mult ca sigur, fără săși cunoască strămoșii. Dacă socotim în medie 3 generații pe secol (la oamenii biblici erau de fapt mai multe), de Iona, care a trăit, probabil, în secolul 8 î.Hr., ne despart în jur de 90 de generații. Nu e chiar așa de mult, doar că urma se
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 15 iunie
Ortodoxe Sf. Proroc Amos; Sf. Mc. Isihie; Fericiții Ieronim și Augustin Duminica întâi după Rusalii Greco-catolice Duminica 1 dR. Sf. pf. Amos; Sf. Ieronim Romano-catolice Preasfânta Treime Ss. Amos, profet; Abraham, călug. Sfântul Proroc Amos este pomenit în
15 iunie - Ziua internațională a energiei eoliene
Ziua internațională a energiei eoliene se marchează la 15 iunie, cu scopul de a promova acest tip de energie, puterea și posibilitățile pe care le deține și rolul acesteia în reducerea poluării cauzate de obținerea energiei prin arderea combustibililor fosili. Energia eoliană este în prezent una dintre cele mai ieftine forme de generare a energiei