Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a convocat pentru 17 iunie 2025 o reuniune specială, prin videoconferință, a miniștrilor de externe ai Uniunii Europene (Consiliul Afaceri Externe), pentru a discuta despre conflictul dintre Israel și Iran, a anunțat la 15 iunie un membru al cabinetului său. Având în vedere gravitatea situației din Orientul Mijlociu, cei 27 sunt invitați să își coordoneze eforturile pentru a reduce tensiunile, a adăugat oficialul, conform France Presse.

Israelul a lansat, la 13 iunie 2025, o serie de lovituri aeriene împotriva Iranului, afirmând că a vizat circa 100 de ținte, inclusiv situri nucleare. Teheranul a ripostat lansând drone către teritoriul israelian, considerând că atacul israelian reprezintă o ''declarație de război''. Atacul a avut loc în contextul în care Israelul și țările occidentale suspectează Iranul că încearcă să obțină arme nucleare, o acuzație pe care Teheranul o respinge (AFP).

Armata israeliană afirmat, în aceeași zi, că a ''destructurat'' instalații ale programului nuclear iranian la Isfahan în centrul Republicii Islamice, media iraniene anunțând o ''explozie uriașă în acest oraș''. ''Avioanele de luptă israeliene au efectuat un atac asupra sitului nuclear al regimului iranian din regiunea Isfahan'', conform unui comunicat militar israelian, citat de AFP.

Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a declarat că este timpul ca iranienii să se revolte împotriva ''regimului malefic și opresiv'' care îi conduce, afirmând că țara sa a lansat împotriva Teheranului ''una dintre cele mai mari operațiuni militare din istorie''.

La rândul său, Ministerul iranian de externe a declarat, la 13 iunie, că atacul pe scară largă al Israelului asupra teritoriului Iranului constituie ''o declarație de război'' și a cerut Consiliului de Securitate al ONU să reacționeze. Într-o scrisoare adresată Națiunilor Unite, ministrul de externe, Abbas Araghchi, a calificat atacul israelian drept ''o declarație de război'' împotriva Iranului și ''a cerut Consiliului de Securitate să abordeze imediat problema'', a precizat MAE iranian într-un comunicat, potrivit AFP și DPA.

Directorul general al agenției ONU, Rafael Grossi, a anunțat că Iranul a informat Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) că siturile nucleare Fordo și Isfahan, situate în centrul țării, au fost lovite de atacurile israeliene.

Într-un mesaj pe rețelele de socializare din 13 iunie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a îndemnat Israelul și Iranul să reducă tensiunile și să acționeze cu ''maximă reținere'', în urma recentelor atacuri reciproce, pe fondul unei situații ''periculoase'' în Orientul Mijlociu. ''Informațiile care vin din Orientul Mijlociu sunt profund alarmante. Europa îndeamnă toate părțile să dea dovadă de maximă reținere, să reducă imediat tensiunile și să se abțină de la represalii'', a precizat președinta Comisiei.

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat, la 13 iunie, tot într-un mesaj postat pe rețelele de socializare, că ''situația din Orientul Mijlociu este periculoasă. Îndemn toate părțile să dea dovadă de reținere și să evite escaladarea ulterioară''.

Într-un comunicat al Consiliului din 14 iunie, se arată că Uniunea Europeană pledează pentru o soluție diplomatică în conflictul dintre Israel și Iran. ''UE urmărește îndeaproape situația din Orientul Mijlociu și își exprimă profunda îngrijorare cu privire la escaladarea periculoasă care amenință să destabilizeze Orientul Mijlociu în urma atacurilor israeliene asupra Iranului și a răspunsului Iranului. UE reiterează angajamentul ferm față de securitatea regională, inclusiv securitatea Statului Israel și solicită tuturor părților să respecte dreptul internațional, să dea dovadă de reținere și să se abțină de la luarea de măsuri suplimentare care ar putea duce la consecințe grave, cum ar fi o posibilă eliberare de substanțe radioactive'', conform unui comunicat al Consiliului. ''UE a fost întotdeauna clară în privința faptului că Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dobândească o armă nucleară și este îngrijorată de recentul raport al AIEA, pe baza căruia Consiliul Guvernatorilor AIEA a constatat că Iranul nu își respectă obligațiile de garanții nucleare obligatorii din punct de vedere juridic în temeiul TNP (The Nuclear Non-Proliferation Treaty). Însă securitatea durabilă se construiește prin diplomație, nu prin acțiune militară'', mai susține UE, conform https://www.consilium.europa.eu/.

La 14 iunie, Iranul a lansat un al patrulea val de rachete împotriva Israelului, ca răspuns la atacul masiv al aviației israeliene asupra țării din 13 iunie, conform EFE.

În 15 iunie, pentru a treia zi consecutiv, Israelul a efectuat noi lovituri împotriva programului nuclear al Iranului, care a ripostat prin tiruri cu rachete soldate cu cel puțin 8 morți pe teritoriul israelian.

***
Anterioara reuniune a miniștrilor de externe ai UE, pe componenta sa apărare, a avut loc 20 mai 2025. Discuția s-a axat pe o posibilă contribuție a UE la garanțiile de securitate pentru Ucraina, în contextul eforturilor în curs ale Coaliției de voință (Coaliția voluntarilor) și pe progresele înregistrate în punerea în aplicare a inițiativei Înaltei Reprezentante privind ''sprijinul militar sporit acordat Ucrainei'', cu scopul de a furniza Ucrainei două milioane de muniții de artilerie de calibru mare în 2025. De asemenea, Consiliul a adoptat cel de al 17-lea pachet de măsuri restrictive economice și individuale de blocare a accesului Rusiei la tehnologii militare esențiale și de reducere a veniturilor din energie ale Rusiei care alimentează războiul său de agresiune împotriva Ucrainei, prin vizarea masivă a ''flotei fantomă'' a Rusiei de tancuri petroliere, a operatorilor acestora, precum și a unui important producător rus de petrol.
***

Consiliul Afaceri Externe al Uniunii Europene (CAE) este alcătuit din miniștrii afacerilor externe din toate statele membre ale UE. În funcție de ordinea de zi, Consiliul îi reunește, de asemenea, pe: miniștrii apărării (politica de securitate și apărare comună), miniștrii competenți în materie de dezvoltare (cooperarea pentru dezvoltare), miniștrii comerțului (politica comercială comună).

Reuniunile Consiliului Afaceri Externe sunt prezidate de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, în prezent Kaja Kallas, care a preluat mandatul la 1 decembrie 2024. Înaltul Reprezentant este sprijinit de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE).

Doar atunci când Consiliul Afaceri Externe discută teme de politică comercială comună, acesta este prezidat de reprezentantul statului membru al UE care deține președinția Consiliului UE, asigurată prin rotație pentru perioade de șase luni.

Consiliul Afaceri Externe se reunește, de obicei, cel puțin o dată pe lună, notează site-ul https://www.consilium.europa.eu/. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Gabriela Badea)