ROMÂNIA POST-REVOLUŢIE, 1990: Manifestaţia de la Timişoara - adoptarea Proclamaţiei

În urmă cu 30 de ani, la 11 martie 1990, în Piaţa Operei din Timişoara a avut loc o manifestaţie organizată de societăţile "Timişoara", "Europa" şi Confederaţia "16 Decembrie", în cadrul căreia s-a adoptat documentul numit ''Proclamaţia de la Timişoara'', potrivit lucrării ''Istoria României în date'' (Editura Enciclopedică, 2003).
Proclamaţia propusă de ziaristul şi scriitorul George Şerban a fost analizată la 27 februarie 1990, într-o şedinţă extraordinară, de către membrii societăţii "Timişoara". Proclamaţia pornea de la premisa că idealurile Revoluţiei din decembrie '89 au fost trădate şi că revoluţia trebuia continuată pe cale paşnică. În acest scop, Proclamaţia se constituia într-un program de acţiune. Documentul făcea în deschidere o analiză a evenimentelor de la Timişoara din decembrie '89 apreciind că ''la Revoluţia din Timişoara au participat toate categoriile sociale. Pe străzile Timişoarei au căzut, seceraţi de gloanţe, unul lângă altul, muncitori, intelectuali, funcţionari, studenţi, elevi, copii şi chiar locuitori ai satelor, veniţi în sprijinul Revoluţiei''.
Textul a fost adoptat, iar Societatea Timişoara s-a angajat să susţină lansarea şi promovarea acesteia. Textul a fost prezentat în faţa Consiliului Municipal Timişoara, la 2 martie 1990. Câteva zile mai târziu, în urma demersurilor întreprinse, Consiliul Municipal Timişoara a aprobat Piaţa Operei ca loc de desfăşurare a manifestaţiei pentru lansarea Proclamaţiei de la Timişoara, considerând că acţiunea reprezintă, prin conţinutul ei, o evocare spirituală a Revoluţiei de la Timişoara. La 10 martie 1990, textul Proclamaţiei a fost difuzat agenţiilor de presă din ţară şi străinătate şi citit la postul de radio Europa Liberă, notează http://www.memorialulrevolutiei.ro/.
"Proclamaţia de la Timişoara", un document în 13 puncte, a fost citită zecilor de mii de timişoreni, din balconul Operei, de către George Şerban, principalul autor al acesteia, mai târziu deputat PNŢCD de Timiş. "Cei circa 15.000 de participanţi purtau pancarte exprimând dorinţa ca idealurile pentru care s-au jertfit eroii Timişoarei în decembrie 1989 să nu fie ştirbite, pentru ca procesul democratic să se accelereze, grăbind intrarea României în rândul ţărilor civilizate ale Europei. Printre altele se puteau citi în limbile română şi maghiară: 'Timişoara-Europa', 'Întreprinderi libere', 'Jos birocraţii comunişti din guvern', 'Vrem descentralizarea economiei', 'Români şi maghiari nu vă lăsaţi dezbinaţi sunteţi fraţi', 'Nu centralism politic'". (Agenţia de presă Rompres, 11 martie 1990)
În Proclamaţie se spunea că: "Revoluţia de la Timişoara nu a fost doar anticeauşistă, ci şi categoric anticomunistă. În consens cu aspiraţiile sutelor de milioane de oameni din estul Europei, timişorenii au cerut şi abolirea imediată a acestui sistem social totalitar şi falimentar, idealul revoluţiei fiind reîntoarcerea la valorile autentice ale democraţiei şi civilizaţiei europene.
La Revoluţie au participat toate categoriile sociale - muncitori, intelectuali, studenţi, elevi, locuitori ai satelor. Suntem categoric împotriva tehnicii tipic comuniste, de dominaţie prin învrăjbirea claselor şi categoriilor sociale. Pe temeiul ideologiei de luptei de clasă s-au urcat la putere bolşevicii în 1917, pe acelaşi temei, nomenclatura comunistă a instigat, după 1944, o clasă socială împotriva alteia, a dezbinat societatea pentru a o pune mai uşor terorii. Avertizăm împotriva pericolului repetării acestei triste istorii şi chemăm muncitorii, intelectualii, studenţii şi ţăranii şi toate categoriile sociale la un dialog civilizat şi constructiv, pentru a reface neîntârziat unitatea din timpul revoluţiei.
Pentru victoria revoluţiei din Timişoara s-au jertfit, alături de români, şi maghiari, şi germani, şi sârbi, şi membri ai altor grupă etnice care de secole conlocuiesc în oraşul nostru, paşnic, în bună înţelegere. Timişoara este un oraş românesc şi european în care naţionalităţile au refuzat şi refuză naţionalismul.
Încă din data de 16 decembrie, în primele ore ale revoluţiei, una dintre cele mai scandate lozinci a fost: 'Vrem alegeri libere!', ideea pluralismului politic a fost şi a rămas una dintre cele mai scumpe timişorenilor. Suntem convinşi că fără partide politice puternice nu poate exista democraţie autentică de tip european.
Am fi acceptat în sistemul democraţiei româneşti şi PCR-ul dacă el nu s-ar fi compromis total şi definitiv degenerând în fascism roşu. În ţările est-europene în care partidele comuniste şi-au păstrat o minimă decenţă, societatea le contestă în principiu, dar le tolerează în fapt. La noi, Partidul comunist a ajuns însă la genocid şi prin aceasta s-a autoexclus din societate. Nu-l vom tolera nici în principiu, nici în fapt, indiferent sub ce denumire ar încerca să renască.
Dimpotrivă, acum 54 de ani, comuniştii - dintre care unii au şi funcţii importante - sunt cei care scandau atunci: "Stalin şi poporul rus/Libertate ne-au adus" şi nu membrii partidelor "istorice". Aceştia din urmă s-au opus retransformării României într-un satelit al Moscovei şi unii au plătit cu viaţa această îndrăzneală.
Timişoara a pornit revoluţia împotriva întregului regim comunist şi întregii sale nomenclaturi şi nicidecum pentru a servi ca prilej de ascensiune politică a unui grup de dizidenţi anti-ceauşişti din interiorul PCR. Prezenţa acestora în fruntea ţării face moartea eroilor din Timişoara zadarnică. Ca o consecinţă propunem ca legea electorală să interzică pentru primele trei legislaturi dreptul la candidatură al foştilor activişti comunişti şi foştilor ofiţeri de securitate. Prezenţa lor în viaţa politică a ţării este principala sursă a tensiunilor şi suspiciunilor care frământă azi societatea românească. Cerem, de asemenea, ca legea electorală să interzică foştilor activişti comunişti candidatura la funcţia de preşedinte al României, acesta trebuind să fie unul din simbolurile despărţirii noastre de comunism.
Suntem categoric în favoarea ideii de iniţiativă particulară. Nu vom avea niciodată pluralism politic fără pluralism economic. Dovadă că timişorenii nu se tem de privatizare este faptul că mai multe întreprinderi şi-au anunţat deja intenţia de a se transforma în societăţi anonime pe acţiuni.
Timişoara este hotărâtă să se folosească de principiul descentralizării economice şi administrative. Pentru tragerea mai uşoară şi mai rapidă a capitalului străin, îndeosebi sub formă de tehnologii şi materii prime de speciale şi crearea de societăţi mixte, cerem înfiinţarea la Timişoara a unei filiale a Băncii Române de Comerţ Exterior.
După căderea dictaturii au fost invitaţi în ţară toţi românii plecaţi în exil. Unii s-au şi întors, alţii şi-au anunţat intenţia de a o face. Dar din păcate s-au găsit oameni care să-i califice drept trădători. Timişoara îi aşteaptă cu dragoste pe toţi exilaţii români. Avem nevoie de competenţa lor şi chiar de sprijinul lor material. De asemenea, cultura românească va fi întreagă numai după reintegrarea culturii din exil în aceasta.
Nu suntem de acord cu stabilirea zilei de 22 decembrie ca zi naţională a României deoarece în felul acesta se eternizează persoana dictatorului prin sărbătorirea zilei în care acesta a căzut. În majoritatea ţărilor care şi-au proclamat legal ziua naţională de o revoluţie, aceasta este cea a declanşării mişcării revoluţionare. În consecinţă cerem instituirea zilei de 16 decembrie ca zi naţională a României, astfel copiii, nepoţii şi strănepoţii noştrii vor celebra curajul poporului de a înfrunta opresiunea şi nu căderea unui tiran.
Autorii acestei proclamaţii, participanţi la evenimentele din 16-22 decembrie 1989, nu consideră revoluţia încheiată. Aceasta va fi continuată paşnic, dar ferm. După ce am înfruntat şi am învins fără ajutorul nimănui unul din cele mai puternice sisteme represive din lume, nimeni şi nimic nu ne mai poate împiedica", se arată în textul documentului.
Punctul 8 al Proclamaţiei, atât de mediatizat ulterior, a fost transpus într-un proiect de lege (Legea lustraţiei), iniţiat la 13 iunie 2005, când a fost depus la Senat. A trecut de Parlament la 19 mai 2010, însă a fost contestat la Curtea Constituţională, care a admis sesizarea la 7 iunie 2010. În 2012, CCR a decis că Legea lustraţiei este neconstituţională. În 2013, legea a fost respinsă definitiv în Parlament. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Mariana Zbora-Ciurel)
Explicaţie fotografie din deschidere: Manifestări prilejuite de împlinirea a 20 de ani de la lansarea publică a Proclamaţiei de la Timişoara (10 martie 2010)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Ioan Andone, fost internațional și antrenor de fotbal
Fostul fotbalist internațional și antrenor Ioan Andone s-a născut la 15 martie 1960, în localitatea Șpălnaca, județul Alba, potrivit romaniansoccer.ro. Ca poziție în teren, Ioan Andone a jucat în întreaga sa carieră pe postul de fundaș central.
DOCUMENTAR: Dirijorul Cristian Măcelaru împlinește 45 de ani (15 martie)
Dirijorul Cristian Măcelaru s-a născut la 15 martie 1980, în Timișoara. Provine dintr-o familie de muzicieni, fiind cel mai mic dintre cei 10 copii, care au primit toți lecții pentru instrumente de la o vârstă fragedă, Cristian Măcelaru excelând la vioară, potrivit site-ului https://macelaru.com/.
DOCUMENTAR: Actrița Eva Longoria împlinește 50 de ani (15 martie)
Actrița Eva Longoria este cunoscută datorită rolului Isabellei Brana, interpretat între anii 2001 și 2003, în serialul 'Tânăr și neliniștit', precum și datorită rolului Grabrielle Solis din serialul 'Neveste disperate', interpretat între 2004 și 2012. Eva Jacqueline Longoria Baston s-a născut la 15 martie 1975, în
DOCUMENTAR: 20 de ani de la inaugurarea, la Ierusalim, a noului Muzeu de Istoria Holocaustului (15 martie)
Încununând un plan de reamenajare pe mai mulți ani, Yad Vashem, Centrul Mondial de Comemorare a Holocaustului, a inaugurat noul Muzeu de Istoria Holocaustului pe data de 15 martie 2005. Acest nou stabiliment, la care s-a lucrat aproximativ 10 ani, a înlocuit vechiul muzeu de istorie de la Yad Vashem, se arată pe
Inaugurarea, la Hong Kong, a expoziției 'Picasso for Asia'
M+, primul muzeu global al culturii vizuale contemporane din Asia, situat în districtul cultural West Kowloon din Hong Kong, găzduiește expoziția 'Picasso for Asia: A Conversation', o expoziție specială și revoluționară, care prezintă peste 60 de capodopere de la sfârșitul anilor 1890 până la începutul anilor 1970 ale artistului spaniol Pablo
15 martie - Ziua mondială a drepturilor consumatorilor
La data de 15 martie este marcată, anual, Ziua mondială a drepturilor consumatorului. Scopul acesteia este de a solicita factorilor de decizie respectarea și protejarea drepturilor consumatorilor, precum și de a protesta față de abuzurile și nedreptățile care subminează aceste drepturi, menționează site-ul www
15 martie - Ziua internațională pentru combaterea islamofobiei (ONU)
''Când un grup este atacat, drepturile tuturor sunt supuse riscurilor'' - este mesajul care reiese din declarația secretarului general al ONU, António Guterres, transmisă în 2025, cu ocazia Zilei internaționale pentru combaterea islamofobiei. ''În timp ce musulmanii din întreaga lume se reunesc pentru a ma
CITATUL ZILEI
'Ceea ce este sublim în prietenie nu este atât a muri pentru prietenul tău într-o ocazie strălucită cât a te sacrifica pentru el zilnic și cu discreție.' - Stendhal, 'Journal' ('Cugetări franceze', Editura Albatros, 1982)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 15 martie
Ortodoxe Sf. Mc. Agapie, Plisie și Timolau Greco-catolice Sf. m. Agapiu și cei împreună cu el Romano-catolice Sf. Luiza de Marillac, călug. Biserica Ortodoxă îi pomenește în ziua de 15 martie pe Sfinții Mucenici Agapie, Plisie
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 martie
Este a 74-a zi a anului 2025. Au mai rămas 291 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 28 m și apune la 18 h 22 m. Luna apune la 06 h 49 m și răsare 19 h 44 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Irina Andreea Cristea)
Retrospectiva evenimentelor interne 10-14 martie 2025
Discuțiile despre violențele ce au însoțit protestele de la Biroul Electoral Central pe marginea respingerii candidaturii lui Călin Georgescu, respingerea de către Curtea Constituțională a contestației lui Călin Georgescu cu privire la invalidarea candidaturii sale de către BEC, sesizarea din oficiu a Parchetului General cu privire la săvârșirea infracțiu
Săptămâna europeană 10-14 martie 2025
Anunțul Comisiei Europene privind impunerea de noi taxe vamale unor produse americane ca răspuns la taxele recente de 25% introduse de Statele Unite pentru unele importuri europene, adoptarea de către Consiliu a unui nou set de legi pentru a adapta normele UE privind taxa pe valoarea adăugată (TVA) pentru era digitală, aprobarea de către Parlamentul European a unui P
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Joi, 13 martie, și vineri, 14 martie, de la ora 19:00, vor putea fi urmărite, la Ateneu, concerte de Enescu, Lalo și Ravel, cu dirijorul Jeremie Rhorer și violonista Alexandra Conunova, informează un comunicat al Ateneului Român. Orchestra simfonică și Corul Filarmonicii George Enescu, aflate sub bagheta lui Jeremie Rhorer și cu Alexan
14 martie - Ziua mondială a somnului
La 14 martie 2025, este marcată Ziua mondială a somnului, potrivit www.worldsleepday.org. Aceasta este programată în fiecare an, în ziua de vineri a celei de-a doua săptămâni întregi a lunii martie. Este promovată de Societatea Mondială a Somnului, organizație apărută în 2016 ca urmare a
CITATUL ZILEI
'A păstra nestrămutat credința în dreptate și adevăr în afara oricărei alte credințe, a oricărei speranțe sau temeri, acesta este cel mai înalt nivel al conștiinței umane.'' - Antonio Fogazzaro ('Proverbe și cugetări italiene', Editura Albatros, 1982)