TEATRU ŞI FILME ROMÂNEŞTI: ''Preşul'' (1972)

Piesa de teatru "Preşul" de Ion Băieşu a avut premiera în 1972, la Teatrul de Comedie din Bucureşti, în regia lui Ion Cojar, unde s-a jucat fără întrerupere până în 1989, bucurându-se de un mare succes la public. Ulterior, piesa a fost pusă în scenă şi la Teatrul Naţional din Craiova.
Din distribuţia primei montări, la Comedie, făcea parte marea actriţă Stela Popescu.
"S-a jucat 18 ani cu casa închisă. Şi la Sala Palatului, care are 4.000 de locuri, şi la Sala Polivalentă, cu 6.000 de locuri. Lumea se tot întreba de ce Stela nu mai apare şi în altă piesă. Dacă 'Preşul' avea un asemenea succes, trebuia să jucăm în continuare", mărturisea actriţa într-un interviu, în 2006.
În stagiunea Stagiunea 1972-1973, piesa a fost montată la Teatrul "Regina Maria" din Oradea, ca o comedie muzicală.
" 'Preşul' este o comedie de moravuri a cărei acţiune se organizează în jurul unui bloc de locuinţe, cu mentalităţile şi năravurile locatarilor de toate felurile. Piesa este un mozaic de glume, calambururi, foiletoane, momente care ar fi putut să se constituie chiar în scenete de sine stătătoare, transfigurări ale unor situaţii, relaţii şi caractere umane uşor regăsibile în imediata apropiere. Sunt satirizate cu vervă şi umor dorinţa de parvenire, goana după bunăstarea egoistă, meschinăria, falsa cultură. La umorul savuros se adaugă dimensiunea muzicală a piesei, fiecare cuplet fiind destinat să întregească şi să îmbogăţească personajul sau situaţia căreia i se asociază. Deşi nu se dau soluţii de îndreptare sau lecţii moralizatoare, contactul cu lumea înfăţişată e apt de a da naştere unor semne de întrebare în conştiinţa publicului căruia i se aşează în faţă comedia, mai mult sau mai puţin plăcută a vieţii zilnice", se arată în prezentarea spectacolului de pe site-ul www.teatrulreginamaria.ro.
Distribuţia era alcătuită din Octavian Uleu, Anca Miere Chirilă, Ion Mâinea, Ion Abrudan, Theo Cojocaru, Eugen Harizomenov, Carmen Ghiman, Ana Popa, Grig Dristaru, Mia Popescu, Mihai Păunescu, Mariana Vasile, Tiberiu Varga, Grig Schiţcu, Ana Popa. Regia artistică - Magda Bordeianu.
În 24 ianuarie 2014, a avut loc premiera comediei muzicale "Dush(i) cu preshu", la Teatrul Clasic.
Sursa foto: teatrulclasic.ro
"Pamfil, preşedintele de bloc, este convins că cineva îi murdăreşte intenţionat preşul din faţa uşii. Acest lucru i se pare greu de suportat, iar în final îl va duce la capătul răbdării. Întrucât preşul reprezintă pentru el o formă a posesiunii şi a orgoliului, el hotărăşte să pună capăt acestei situaţii şi să-şi facă singur dreptate. Convins că făptaşul este vecinul de palier, îi cere acestuia explicaţii pentru fapta sa. Cearta aprinsă dintre cei doi vecini scoate la iveală adevărul: cei doi aveau, de fapt, aceeaşi problemă şi din pricina inversării preşurilor, fiecare se folosea de preşul care nu-i aparţinea. Autoarea încurcăturii era Filofteia, femeia de serviciu, care le spune că era o greşeală pe care o făcuse de mai multe ori, din cauza întunericului de pe palier", scrie site-ul https://teatrulclasic.ro.
Din distribuţia spectacolului regizat de Nicolae-Mihai Branzeu fac parte: Călin Stanciu, Angela Petrean-Varjasi, Zoltan Lovas, Roxana Sabău-Nica, Marian Parfeni, Carmen Butariu, Oltea Blaga, Cecilia Donat, Ştefan Statnic, Robert Pavicsits, Silvia Demian.
Teatrul de Artă din Deva a montat piesa "Preşul" în 2018, în regia lui Radu Botar.
"Domnul Băieşu afirma la naşterea textului 'Preşul': 'Am scris această piesă pentru a-i face pe oameni să râdă'. Scopul nostru a fost să îndrăznim să râdem iar, împreună, cu bucuria redescoperirii poftei şi pasiunii de a juca şi a ne juca de-a viaţa simplă, banală uneori, pigmentată cu 'drame' existenţiale care în realitate nu valorează mai mult decât cântecul unui cocoş matinal sau lătratul unui câine când vede o pisică. Spectacolul este o oglindă a vieţii noastre la comun - de atunci şi de acum; nimic nou - cu toate tarele şi cutumele care încă ne definesc, din păcate, dovedind că, de fapt, în profunzime, omul nu se schimbă niciodată... Râsul e sănătos, vindecă, ne redă optimismul. Chiar şi atunci când râdem de noi. Este un spectacol despre noi. Simplu, curat, cinstit. Cu sufletele deschise ale unor actori frumoşi şi dăruiţi. Bucuraţi-vă!... Nu-i greu", spunea regizorul Radu Botar.
În 2019, la 16 martie, a fost prima reprezentaţie a unei noi puneri în scenă cu piesa "Preşul" la Teatrul Naţional din Bucureşti, în regia lui Mircea Cornişteanu.
"Scrisă în urmă cu jumătate de veac şi jucată în nenumărate teatre de nenumărate ori, 'Preşul' a stârnit cascade de râsete, fiind, cred, comedia românească postbelică cea mai gustată de toate categoriile de public, lucru destul de rar întâlnit. De ce, oare? Cred că pentru măiestria comediografului Băieşu de a ne pune înaintea ochilor o oglindă în care ne vedem aşa cum suntem, fără deformări. Râdem cu lacrimi de ceea ce zărim, uitând cel mai adesea că râdem de noi înşine. N-ar fi rău dacă, pentru o clipă, ne-am gândi că poate semănăm cu cei de care râdem!", spune regizorul Mircea Cornişteanu, conform site-ului tnb.ro.
Textul lui Băieşu se ancorează perfect în actualitate. Replicile, situaţiile şi relaţiile personajelor sunt uşor de recunoscut în prieteni, vecini şi rudele noastre. Totul pleacă, aşa cum o spune şi titlul piesei, de la un preş. Dar nu unul oricare. Eroul piesei, Pamfil P. Pamfil, se confruntă cu o problemă de viaţă şi de moarte cu vecinul său M.N. Zisu. Acesta din urmă este acuzat că se şterge "ilegal" în fiecare seară pe preşul lui "de lână pură". "Eu am un preş de lână pură, că îmi place să mă şterg pe ceva de bună calitate. E tabietul meu, e singura mea bucurie pe lume", spune Pamfil. Pentru a se răzbuna pe vecinul său, Pamfil recurge la un plan diabolic, însă nu lipsit de umor.
În distribuţia spectacolului de la TNB se regăsesc actorii Emilia Popescu, Raluca Petra, Marius Rizea, Alexandru Bindea, Ovidiu Cuncea, Monica Davidescu, Tatiana Constantin, Tomi Cristin, Eduard Adam, Dragoş Ionescu, Erika Băieşu, Irina Antonie şi Alexandru Barbu.AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Suzana Cristache Drăgan)
Sursa foto: tnb.ro
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Vechiul sat Holloko din Ungaria
Vechiul sat Holloko din nordul Ungariei a fost inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO în anul 1987, datorită modului excepțional în care a conservat arhitectura, cultura și particularitățile stilului de viață din mediul rural de dinaintea practicilor agricole moderne ale secolului XX, potrivit whc.unesco.org
Congresul ordinar al UEFA, la Belgrad (3 aprilie)
La 3 aprilie 2025 se desfășoară, la Belgrad, în Sava Congress Centar, cel de-al 49-lea Congres ordinar al UEFA, conform https://www.uefa.com/. Congresul UEFA este organismul suprem de control al UEFA și reunește președinții și secretarii generali care reprezintă fiecare dintre cele 55 de asociații membr
PERSONALITATEA ZILEI: Florentin Popescu, poet, prozator, critic și istoric literar
Florentin Popescu, poet, prozator, critic și istoric literar este autorul unor exegeze despre clasici și contemporani. S-a născut la 3 aprilie 1945, în localitatea Lera-Chiojdu, județul Buzău. Licențiat al Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București (1969), a lucrat ca reporter și redactor de carte la mai multe reviste, z
Marele festival de hipism din Marea Britanie Randox Grand National de la Aintree (3-5 aprilie)
Randox Grand National, cunoscutul festival de hipism din Marea Britanie, începe la 3 aprilie, la Aintree, în Merseyside, la 9,6 km nord-est de Liverpool, cel mai important eveniment, marea cursă de hipism, are loc la 5 aprilie, conform https://www.irishpost.com și
Conferința ''Moștenire culturală sigură - provocări europene în timp de război și criză'' (3-4 aprilie)
Conferința ''Moștenire culturală sigură - provocări europene în timp de război și criză'', desfășurată la Cracovia, pe 3-4 aprilie, servește drept platformă pentru schimbul de experiență și de bune practici între experții europeni în domeniul patrimoniului cultural, care este expus în continuare riscului de dezastre naturale și civile,
Summitul Global Inteligența Artificială în Africa, la Kigali (3-4 aprilie)
La 3 aprilie 2025, timp de două zile, la Kigali, în Rwanda, se desfășoară summitul inaugural cu caracter global dedicat inteligenței artificiale în Africa, potrivit https://www.techarena.co.ke și DPA. Lideri ai guvernelor lumii, importanți oameni de afaceri la nivel global, membri ai mediului academic și ai societății civile se întrunesc cu a
3 aprilie - Ziua Jandarmeriei Române
Ziua Jandarmeriei Române este marcată în fiecare an la 3 aprilie, reprezentând data la care a fost semnat actul de înființare a jandarmeriei 'Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi', în anul 1850, de către domnul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica (1849-1853), potrivit portalului oficial
CITATUL ZILEI
''Din punctul de vedere al istoriei, destinul este superior maladiilor de destin și el rămâne astfel câtă vreme timpul istoriei nu are un sfârșit al lui sau câtă vreme este postulată judecata finală a istoriei lumii. Dar dacă timpul istoriei are un sfârșit și nu există o judecată finală a istoriei lumii, atunci istoria devine la râ
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 3 aprilie
Ortodoxe Sf. Cuv. Nichita Mărturisitorul și Ilirie Greco-catolice Sf. cuv. Nichita Mărturisitorul Romano-catolice Ss. Alois Scrosoppi, pr.; Sixt I, pp. Sfântul Cuvios Nichita Mărturisitorul este pomenit în calendarul creștin ortodox
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 3 aprilie
Este a 93-a zi a anului 2025. Au mai rămas 272 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 53 m și apune la 19 h 46 m. Luna răsare la 09 h 39 m și apune la 01 h 29 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea)
PERSONALITATEA ZILEI: Papa Ioan Paul al II-lea (Karol Jozef Wojtyla) (1987-2005)
Karol Jozef Wojtyla a devenit papa Ioan Paul al II-lea din octombrie 1978, când a fost ales Episcop al Romei și lider al Bisericii Romano-Catolice. S-a născut la 18 mai 1920 în orășelul polonez Wadowice, aflat la 50 km de Cracovia. A fost cel mai mic copil al părinților săi, Karol Wojtyla și Emilia Kaczorowska. Mama lui a murit în 1929. Fratele său mai mare
2 aprilie - Ziua Instituției Prefectului
Ziua Instituției Prefectului este marcată la 2 aprilie, semnificând data la care, în anul 1864, a fost instituită, prin lege, noțiunea de ''prefect''. Instituită prin Legea 348/2018, această zi se sărbătorește anual începând din 2019. Propunerea legislativă de instituire a zilei, inițiată de nouă deputați și senatori, a
2 aprilie - Ziua internațională de conștientizare a autismului (ONU)
La 2 aprilie este marcată Ziua internațională de conștientizare a autismului, care a fost stabilită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU) prin Rezoluția 62/139, adoptată la 18 decembrie 2007. Adunarea Generală a Națiunilor Unite a declarat unanim ziua de 2 aprilie ca Zi internațională de conștientizare a autismului ('World Autism Aware
2 aprilie - Ziua internațională a cărții pentru copii
În fiecare an, pe 2 aprilie, zi ce reprezintă data nașterii renumitului scriitor Hans Christian Andersen, este marcată Ziua internațională a cărții pentru copii, pentru a le insufla copiilor dragostea pentru lectură și pentru a canaliza atenția spre cărțile de acest gen, scrie site-ul https://www.ibby.org/.
Reuniune informală a miniștrilor apărării pe tema reînarmării Europei, la Varșovia (2-3 aprilie)
Miniștrii apărării ai Uniunii Europene (Consiliul Afaceri Externe) se întâlnesc într-o reuniune informală la Varșovia, în zilele de 2-3 aprilie 2025. Principalul subiect de discuție este reînarmarea Europei și rolul Uniunii Europene (UE) în ajungerea la o pace justă ca urmare a Războiului din Ucraina. Reuniunea este organizată sub egida pr