Conferința ''Moștenire culturală sigură - provocări europene în timp de război și criză'', desfășurată la Cracovia, pe 3-4 aprilie, servește drept platformă pentru schimbul de experiență și de bune practici între experții europeni în domeniul patrimoniului cultural, care este expus în continuare riscului de dezastre naturale și civile, terorism sau distrugere intenționată în timpul războaielor, arată pagina președinției poloneze a Uniunii Europene - https://polish-presidency.consilium.europa.eu/.

Furtul, comerțul ilicit și distrugerea bunurilor culturale ca urmare a dezastrelor și crizelor pot fi combătute doar prin cooperarea intensă și sistemică a unor instituții specializate și prin eforturi sporite ale organelor guvernamentale ale statelor membre UE, atrage atenția sursa citată. Forumul va include prezentări și paneluri la care vor participa experți din domeniul patrimoniului cultural și al protecției civile și va fi dedicat experiențelor, proiectelor și programelor care implică protecția bunurilor culturale în eventualitatea unor dezastre.

Luând ca model un monument deosebit de prețios din Cracovia, vor fi prezentate aspecte practice pentru protecția unității culturale și colecțiilor în timp de război și criză.

Agenda evenimentului include trei sesiuni plenare desfășurate la Centrul Cultural Internațional din Cracovia și Castelul Regal Wawel; o expoziție la Muzeul Czartoryski (din cadrul Muzeului Național din Cracovia) și o ceremonie la Altarul Wit Stworz, din cadrul Parohiei Bazilicii Sf. Maria, potrivit paginii evenimentului (https://polish-presidency.consilium.europa.eu/en/events/safe-cultural-heritage-european-challenges-in-times-of-war-and-crisis/).

Delegațiile participante la eveniment sunt formate dintr-un expert în protecție civilă și un expert în protecția patrimoniului cultural din fiecare țară a Mecanismului Uniunii de Protecție Civilă. Mecanismul acoperă 37 de țări europene: 27 de state membre ale UE, Albania, Bosnia și Herțegovina, Islanda, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia, Turcia, și Ucraina. Mecanismul este un instrument pentru prevenirea, pregătirea și reacția Uniunii la dezastre naturale sau provocate de om.


Al treilea raport al Uniunii Europene asupra Patrimoniului Cultural în conflicte și crize

Moștenirea culturală poate acționa ca o forță unificatoare, promovând identitățile, coeziunea socială și dezvoltarea economică. Cu toate acestea, poate deveni, de asemenea, un potențial motor de conflict, deoarece disputele privind identitatea culturală și moștenirea pot exacerba tensiunile, atrage atenția documentul ''Third Report on Cultural Heritage in Conflicts and Crises'', publicat în decembrie 2024 de Serviciul Diplomatic al Uniunii Europene pe https://www.eeas.europa.eu/.

Patrimoniul cultural se confruntă cu provocări semnificative, de la conflictele în curs, traficul ilicit de bunuri culturale, impactul schimbărilor climatice, neglijență și resurse insuficiente. Recunoscând potențialul moștenirii culturale de a stimula pacea, UE sprijină activ inițiativele culturale la nivel mondial, cu un accent deosebit în Ucraina, regiunea Orientului Mijlociu și Africa de Nord (MENA), precum și Africa. UE sprijină, de asemenea, țările sursă și de tranzit din afara UE în abordarea rețelelor criminale organizate, implicate în traficul de bunuri culturale, arată documentul.

Societățile divizate pot găsi un teren comun prin moștenirea lor culturală comună, care oferă oportunități de reconciliere. Prin proiectele desfășurate, UE urmărește valorificarea patrimoniul cultural pentru a promova armonia între diferite grupuri (proiectele în Mali, Moldova, Tanzania și Timorul de Est au un accent puternic asupra acestui lucru). În zonele de conflict, UE sprijină reabilitarea post-conflict a țărilor și ajută la conservarea moștenirii culturale afectate de ostilități (Irak, Ucraina și Yemen) și vulnerabile la exploatarea criminală.

La mai bine de un deceniu de la ocuparea Republicii Autonome Crimeea și la trei ani de la invazia militară pe scară largă a Ucrainei, războiul continuă și dincolo de zecile de mii de victime nevinovate, ostilitățile continuă să dăuneze și moștenirii culturale ucrainene. Potrivit raportului, între 24 februarie 2022 și 6 octombrie 2024, UNESCO a verificat daune la 457 de situri, incluzând 143 de situri religioase, 231 de clădiri de interes istoric și/sau artistic, 32 de muzee, 33 de monumente, 17 biblioteci și o arhivă.

Conform celei de-a treia Evaluări Rapide a Daunelor și Nevoilor, efectuată de Banca Mondială în coordonare cu UE, Națiunile Unite și guvernul ucrainean, la 31 decembrie 2023, costul total al pagubelor în sectorul culturii și turismului a fost estimat la 3,5 miliarde de dolari. Ca răspuns, UE a mobilizat mai multe instrumente de finanțare.

Între 15 martie 2022 și 15 septembrie 2023, UE a sprijinit proiectul ''Acting to Preserve Ukrainian Heritage'', implementat de Fundația ALIPH, prin care 56 de de proiecte au susținut 164 de instituții de patrimoniu cultural: 98 de muzee, 14 biblioteci și 7 arhive au fost dotate cu echipamente și materiale pentru ambalare și măsuri de securitate; 8 spații de depozitare au fost modernizate pentru a găzdui colecții evacuate de pe teritoriul Ucrainei pentru a preveni deteriorarea lucrărilor depozitate, în special de umiditate, în perioada de iarnă; 4 laboratoare mobile (autovehicule și echipamente de conservare de urgență) au fost asigurate pentru restaurare și conservare de urgență; au fost furnizate echipamente de conservare de urgență și materiale de restaurare pentru Centrul Național de Cercetare și Restaurare al Ucrainei din Kiev și filialele acestuia din Harkov, Lviv și Odesa, precum și la Centrul de Stat pentru Conservare a Documentelor din cadrul Fondului Național de Arhivă din Kiev; 26 de situri istorice (clădiri istorice, biserici, zone istorice culturale) au primit susținere prin documentație 3D de urgență și protecție fizică în caz de urgență.

În plus, a fost acordat sprijin financiar pentru 349 de profesioniști în domeniul patrimoniului cultural ale căror salarii fuseseră tăiate sau suspendate din cauza războiului, permițându-le să-și continue munca sub condiții de urgență în Ucraina. Dintre aceștia, 72% erau femei și 28% bărbați. Datorită succesul proiectului, acesta a fost prelungit până în 2025, arată documentul publicat la adresa https://www.eeas.europa.eu/eeas/third-report-cultural-heritage-conflicts-and-crises_en. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.polish-presidency.consilium.europa.eu