logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

DOCUMENTAR: 155 de ani de la organizarea Muzeului Naţional de Antichităţi, în prezent Institutul de Arheologie ''Vasile Pârvan''

Imagine din galeria Agerpres

La 25 noiembrie 1864 a fost emis decretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) privind aprobarea ''Regulamentului pentru administrarea şi organizarea Muzeului de Antichităţi din Bucureşti'', în prezent Institutul de Arheologie ''Vasile Pârvan'' al Academiei Române.

Începuturile acestui muzeu datează de la mijlocul primei jumătăţi a secolului al XIX-lea, când a avut loc donarea către stat a primei colecţii de antichităţi de către banul Mihalache Ghica, potrivit paginii de Facebook a Institutului de Arheologie ''Vasile Pârvan''. Printr-un document oficial semnat la 3 noiembrie 1834 de către domnitorul Alexandru Ghica (1834-1842) era recunoscut ca atare ''Muzeul de istorie naturală şi antichităţi'', cu sediul în cadrul Colegiului Sf. Sava, pe locul unde astăzi se află Universitatea din Bucureşti.

''În această etapă a acumulărilor, de la seria de curiozităţi naturale, piese arheologice, sculpturi şi monede greco-romane şi bizantine, aflate în grija conservatorului Carol (Scarlat) Wallenstein, curând după constituire, Muzeul Naţional avea să devină destinatarul de drept al tuturor descoperirilor arheologice întâmplătoare efectuate între hotarele Ţării Româneşti, fiind autorizat şi cu supravegherea oricăror săpături făcute ''pentru a scoate obiecte de antichitate...'', indică sursa citată.

Muzeul şi-a îmbogăţit neîncetat colecţiile, fie prin descoperiri arheologice curente, fie prin primirea altor donaţii din partea colecţionarilor de antichităţi. Instituţia a intrat într-o nouă etapă de activitate în urma Decretului lui Alexandru Ioan Cuza din 25 noiembrie 1864 privind aprobarea ''Regulamentului pentru administrarea şi organizarea Muzeului de Antichităţi din Bucureşti'', tutelat de Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice. Muzeul era condus de Comitetul arheologic, alcătuit din Nicolae Mavros, Alexandru Odobescu, Vasile Alexandrescu-Urechia, August Treboniu Laurian, precum şi de Cesar Bolliac, Dimitrie Berindei, Dimitrie A. Sturdza şi Mihail C. Sutzu.

Muzeul Naţional de Antichităţi (MNA) a acumulat, prin donaţii sau achiziţii, o serie de colecţii particulare prestigioase (Pappazoglu, Bolliac, Sturza, Rosetti, Kretzulescu, Cantilli, Casotti, Kogălniceanu, Enciulescu, Beldiceanu, Butculescu, Zamfirescu, Lens, Solacolu, Vendelin, Ardos, Mititelu, Slobozianu, Lucaciu, Tzigara-Samurcaş), colecţia de vase greceşti de la muzeul Kalinderu, obiecte din vechile colecţii ale Universităţii etc.

La conducerea MNA s-au succedat nume ilustre ale ştiinţei arheologice şi ale vieţii academice româneşti: Alexandru Odobescu, Grigore Tocilescu (1881-1909), George Murnu (1909-1910), Vasile Pârvan (1910-1927), Ioan Andrieşescu (1927-1935), Vladimir Dumitrescu (1935-1938, 1940-1944), Scarlat Lambrino (1938-1940), Theofil Sauciuc-Săveanu (1944-1947). ''În această perioadă, a cristalizării instituţiei muzeale, graţie în principal concepţiei şi acţiunilor lui Grigore Tocilescu şi Vasile Pârvan, se produce schimbarea fundamentală a funcţiei MNA, de la caracterul său anticvaric, specific multor muzee de antichităţi din Europa secolului al XIX-lea, la acela de centru şi coordonator al întregii mişcări arheologice din ţară, prin exercitarea funcţiei de cercetare, completată de îndeplinirea misiunii de protecţie a patrimoniului arheologic, susţinută şi de Legea pentru descoperirea, conservarea şi restaurarea monumentelor antice (1892)'', arată pagina de Facebook a Institutului de Arheologie ''Vasile Pârvan''.

În anul 1932 a fost obţinut un nou sediu pentru MNA, Casa Macca (imobilul din str. Henri Coandă, nr. 11, care a rămas sediul Institutului de Arheologie).

În 1949, alături de alte institute de cercetare ştiinţifică din ţară, MNA a intrat în structura Academiei RPR, iniţial în subordinea Institutului de Istorie, apoi ca unitate de sine stătătoare, pentru ca, prin hotărârea nr. 1048 a Consiliului de Miniştri din 1 iulie 1956, să se decidă transformarea Muzeului Naţional de Antichităţi al Academiei RPR în Institut de Arheologie. Sub conducerea directorilor Emil Condurachi (1956-1971), Dionisie M. Pippidi (1971-1981) şi Constantin Preda (1981-1989) au fost efectuate cercetări sistematice pe întregul teritoriu al ţării, îmbogăţindu-se astfel patrimoniul institutului.

Institutul de Arheologie a revenit printre institutele Academiei în urma Hotărârii de Guvern nr. 116/7 februarie 1990, devenind ulterior, din 1992, Institutul de Arheologie ''Vasile Pârvan'' al Academiei Române. În prezent, directorul Institutului de Arheologie ''Vasile Pârvan'' este dr. Eugen Nicolae, potrivit site-ului Academiei Române, https://acad.ro/. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Alexandru Cojocaru)

 

Explicaţie foto din deschidere: Proiect de cercetări arheologice sistematice a sitului arheologic ”Igris - mănăstirea cisterciană Egres”, iniţiat de Muzeul Naţional al Banatului din Timişoara în colaborare cu Universitatea Catolică ”Peter Pazmany” din Budapesta şi Institutul de Arheologie ”Vasile Pârvan” al Academiei Române, Sânpetru Mare, 4 august 2016.

Afisari: 8

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Documentare 01-02-2025 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Prințesa Stephanie de Monaco

Stephanie de Monaco, cel de-al treilea copil al prințului Rainer III de Monaco și al prințesei Grace, s-a născut la 1 februarie 1965. Și-a petrecut copilăria la Monaco, unde visa să studieze cursuri de design vestimentar. La vârsta de 17 ani, viața i se schimbă pe neașteptate, când în urma unui accident de mașină îi moare mama alături d

Documentare 01-02-2025 10:00

DOCUMENTAR: 30 de ani de la intrarea în vigoare a Acordului de Asociere la Uniunea Europeană (1 februarie)

Acordul de Asociere la Uniunea Europeană, ce a stabilit o asociere între România, pe de o parte, Comunitatea și statele sale membre, pe de altă parte, a intrat în vigoare la data de 1 februarie 1995, după ce a fost semnat la 1 februarie 1993. Prin semnarea și intrarea în vigoare a Acordului de Asociere la Uniunea Europeană, a început drumul

Documentare 01-02-2025 09:30

Săptămâna mondială a armoniei interconfesionale (ONU) (1-7)

În perioada 1-7 februarie 2025, este marcată la nivel mondial, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, Săptămâna mondială a armoniei interconfesionale, conform www.un.org. În diferite locații de pe glob, diferite asociații și organizații organizează manifestări dedicate săptămânii

Documentare 01-02-2025 09:30

Barometrul statistic al lunii ianuarie 2025

România a înregistrat în decembrie 2024 cea mai mare rată anuală a inflației din UE, potrivit Eurostat. Rata șomajului din România în formă ajustată sezonier a fost de 5,2%, conform Institutului Național de Statistică. Potrivit unui sondaj realizat în România în luna decembrie, 60,9% dintre români sunt de părere că lucrur

Documentare 01-02-2025 09:15

FRAGMENT DE ISTORIE: Înființarea Institutului de Istorie Națională din Cluj-Napoca (1 februarie 1920)

Cel mai vechi Institut din România dedicat cercetării istoriei și disciplinelor sale conexe a fost înființat la 2 februarie 1920 sub titulatura de Institutul de Istorie Națională și plasat inițial sub egida Universității din Cluj, potrivit site-ului https://institutuldeistoriegeorgebaritiu.ro/

Documentare 01-02-2025 09:00

DOCUMENTAR: Luna februarie

Anul 2025 este un an normal, cu 365 de zile (după anul 2024, cu 366 de zile), în care luna februarie are 28 de zile (față de 29 de zile, câte are într-un an bisect). Februarie este cea mai scurtă lună a anului. Luna februarie este a doua lună a anului în Calendarul Gregorian. Ziua are 11 ore, iar noaptea are 13 ore. Ziua (partea ilumina

Documentare 01-02-2025 08:00

1 februarie - Ziua intendenței militare

Ziua intendenței militare este sărbătorită, în fiecare an, la data de 1 februarie. În 1861, la această dată, a fost emis Înaltul Ordin de Zi nr. 29, actul de constituire a intendenței armatei, prin care s-a format corpul ofițerilor de intendență militară, condus de intendentul general al armatei, subordonat Ministerului de Război, potrivit site-ului

Documentare 01-02-2025 07:45

CITATUL ZILEI

'Cine are idei limpezi le transmite ușor celorlalți.' - Helvetius, 'Texte pedagogice alese', citat în 'Cugetări și reflecții despre cultură și civilizație', Ed. Albatros, București, 1984. 

Documentare 01-02-2025 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 1 februarie

Ortodoxe Înainte-prăznuirea Întâmpinării Domnului; Sf. Mc. Trifon; Sf. Mc. Perpetua și Felicitas Greco-catolice Sf. m. Trifon Romano-catolice Sf. Veridiana, fc. Sfântul Mucenic Trifon este pomenit în calendarul creș

Documentare 01-02-2025 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 1 februarie

Este a 32-a zi a anului 2025. Au mai rămas 333 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 34 m și apune la 17 h 25 m. Luna răsare la 09 h 12 m și apune la 21 h 07 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Cerasela Bădiță)

Documentare 31-01-2025 17:07

Săptămâna europeană 27-31 ianuarie 2025

Instituțiile europene au marcat Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, membrii Comisiei Europene au depus jurământul în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, Bruxellesul și Washingtonul au convenit asupra necesității de a menține 'presiune maximă' asupra Moscovei, Comisia Europeană a adoptat cel de-al cincilea program anual de

Documentare 31-01-2025 13:07

Retrospectiva evenimentelor interne 27-31 ianuarie 2025

Raportul preliminar al Comisiei de la Veneția privind posibilitatea de anulare a alegerilor în context comparat, adoptarea de către guvern a Hotărârii prin care s-a stabilit calendarul electoral pentru alegerile prezidențiale din 4/18 mai 2025, evoluțiile pe marginea dosarului furtului pieselor din tezaurul dacic în Olanda și încetarea din viață a lui

Documentare 31-01-2025 07:45

CITATUL ZILEI

'Civilizația este averea colectivă a omenirii și ca atare merge încet, dar sigur, într-o continuă ascensiune.' - C. Rădulescu-Motru, 'Vocația', citat în 'Cugetări și reflecții despre cultură și civilizație', Ed. Albatros, București, 1984. 

Documentare 31-01-2025 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 31 ianuarie

Ortodoxe Sf. Mc. doctori fără de arginți Chir și Ioan Greco-catolice Sf. m. Chir și Ioan, doctori fără plată; Sf. Ioan Bosco Romano-catolice Ss. Ioan Bosco, pr.; Marcela, văduvă Sfinții Mucenici doctori fără de arginți Chir și Ioan sunt pomeniț

Documentare 31-01-2025 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 31 ianuarie

Este a 31-a zi a anului 2025. Au mai rămas 334 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 35 m și apune la 17 h 24 m. Luna răsare la 08 h 50 m și apune la 19 h 49 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Liviu Tatu)