TEATRU ŞI FILME ROMÂNEŞTI: Seria ''Chiriţelor'' (1850, 1855, 1865, 1875)
Seria comediilor scrise de Vasile Alecsandri şi având ca personaj central personajul Chiriţa cuprinde piesele "Chiriţa în Iaşi (sau două fete ş-o neneacă)" (1850), "Chiriţa în provincie" (1855), "Chiriţa în voiagiu" (1865) şi "Chiriţa în balon" (1875).
Personajul coana Chiriţa este soţia lui Grigore Bârzoi şi mama a două fete - Aristiţa şi Calipsiţa - şi a băiatului Guliţă. Chiriţa este o moşiereasă de la ţară, incultă şi grosolană, care doreşte să pară o femeie educată, o aristocrată cu preocupări mondene şi care vorbeşte limba franceză.
"Alecsandri a construit personajul după un model feminin cunoscut de el în realitate. Adevărata 'Chiriţoaie' se numea Anastasia Greceanu şi era soţia vornicului Gheorghe Greceanu din Fălticeni. Aceasta era diferită de personaj, dar scriitorul a ales să o ridiculizeze pentru că refuzase, din snobism, să-l accepte ca ginere", scrie site-ul tvr.ro, în prezentarea filmului realizat după dramaturgia lui Alecsandri.
"Peripeţiile cucoanei Chiriţa izbutesc să învingă vremea. Chiriţa este o cochetă bătrână şi, totodată, o bună mamă, o burgheză cu dor de parvenire, dar şi o inteligenţă deschisă pentru ideea de progres, o bonjouristă", scria George Călinescu, citat de site-ul tvr.ro.
"Chiriţa în Iaşi" a avut prima reprezentaţie în aprilie 1850, la Teatrul Naţional din Iaşi. Chiar de la primele reprezentaţii, personajul Chiriţa a fost interpretat de actori bărbaţi în travesti - Matei Millo (1850), Miluţă Gheorghiu (1930), iar mai târziu Petru Ciubotaru (1990), Teodor Corban (1997).
"Chiriţa în voiaj" a fost publicată pentru prima dată în anul 1864 şi în acelaşi an a fost pusă în scenă la Teatrul Naţional din Bucureşti.
"La fel ca în cazul celorlalte opere din Ciclul Chiriţelor, personajul central al acestei canţonete este coana Chiriţa, o boieroaică incultă şi nepoliticoasă, dar care se crede o aristocrată educată, vorbitoare de limba franceză, limbă pe care însă o poceşte. În acest text este descrisă călătoria Chiriţei prin Europa, avându-l drept însoţitor pe fiul ei, Guliţă. Drumul este o adevărată aventură, autorul scoţând în evidenţă defectele protagonistei şi ridiculozitatea de care aceasta dă dovadă", se arată în prezentarea piesei pe site-ul tnb.ro.
Personajul Chiriţa a fost preluat de la Alecsandri, realizându-se adaptări. Astfel, Tudor Muşatescu a scris o piesă nouă - "Coana Chiriţa" - în care a inclus fragmente/scene din piesele scrise de Vasile Alecsandri, iar compozitorul Alexandru Flechtenmacher a reluat textele lui Alecsandri şi le-a ilustrat muzical, în două vodeviluri.
Piesa scrisă de Muşatescu a fost pusă în scenă de Naţionalul Bucureştean în octombrie 1981 şi s-a jucat până în 1990, în regia lui Horea Popescu, precizează tnb.ro. Din distribuţie făceau parte actorii Draga Olteanu Matei (în rolul Chiriţei), Marian Hudac, Cristina Bugeanu, Eugenia Maci, Magdalena Cernat, Rodica Popescu Bitănescu, Mihai Mălaimare, Victor Moldovan, Radu Gheorghe, Eugen Cristea, Grigore Gonţa, Radu Iţcuş, Ileana Stana Ionescu, Aimée Iacobescu, Rodica Mureşan, Florin Piersic, Valeria Gagealov, Alfred Demetriu, Ioana Bulcă, Constantin Bărbulescu, Diamandi Constantin, Mircea Cojan, Constantin Rauţchi, Bogdan Muşatescu.
În 1987 a apărut filmul românesc "Cucoana Chiriţa", în regia lui Mircea Drăgan, cu actorii Draga Olteanu Matei, Dem Rădulescu, Ileana Stana Ionescu, Ştefan Tapalagă, Cezara Dafinescu, Bianca Ionescu, Jean Constantin. Scenariul este semnat de Draga Olteanu Matei, cea care a avut ideea transpunerii piesei pe ecrane. A lucrat peste cinci ani la definitivarea scenariului şi a respectat cu acurateţe versurile şi cântecele comice ale lui autorului. "Filmul urmăreşte strădaniile Chiriţei, proaspăt întoarsă de la Paris, să-şi 'franţuzească' întreaga familie şi să parvină cu orice preţ: bărbatul, ispravnic la Ieşi, iar duducile - Aristiţa şi Calipsiţa - 'educarisite şi parisuite', măritate cu bărbaţi de soi, prin care să se urce 'sus, sus, sus, tot mai sus' ", se arată pe site-ul tvr.ro.
Filmul "Chiriţa în Iaşi", tot în regia lui Mircea Drăgan, a avut premiera în 1988 şi este o adaptare cinematografică a pieselor "Chiriţa în Iaşi", "Iaşii în carnaval", "Sandu Napoială", "Ultra retrogradul", "Clevetici" şi "Ultra demagogul" de Vasile Alecsandri. Cucoana Chiriţa, împreună cu cei trei copii ai săi, Aristiţa, Calipsiţa şi Guliţă, se îndreaptă spre Iaşi, pentru a găsi soţi potriviţi pentru cele două fete. Din distribuţie fac parte aceiaşi actori ca şi în "Cucoana Chiriţa" - Draga Olteanu-Matei, Dem Rădulescu, Ileana Stana-Ionescu, Ştefan Tapalagă, precizează tvr.ro.
Sursa foto: tvr.ro
În 2017, Teatrul Naţional din Iaşi a pus în scenă piesa "Chiriţa în provinţie" în regia lui Ion Sapdaru, pe muzica scrisă de Alexandru Flechtenmacher, precizează site-ul www.teatrulnationaliasi.ro. Din distribuţie amintim actorii Horia Veriveş, Dumitru Năstruşnicu, Gelu Ciobotaru, Iuliana Budeanu, Irina Răduţu Codreanu, Doru Aftanasiu, Cosmin Maxim, Sorin Cimbru, Anne Marie Chertic, Diana Chirilă, Oana Sandu, Tatiana Ionesi, Livia Iorga, Alexandra Bandac, Irina Creţu, Ion Sapdaru, Ionuţ Cornilă şi alţii.
"Coana Chiriţa este o persoană progresistă, iar intenţiile ei sunt numai de salutat. Scrisoarea trebuie adusă pe şervet şi talger şi să fie 'prezantată'' frumos. Ţăranii să facă bine să-şi vadă de treabă, să-şi păzească jiţeii şi Măriucile de junele obsedat Guliţă. Dulceţurile să le facă cumnăţica, oricine, ea nu! Că doar n-o să-şi ardă faţa ca gospodinile din târg. Ceaiul să bea în 'luna lui iuli' cu 'zahar' pe care îl iei frumuşel din zaharniţă cu cleştele. Nu cu 'dejitili'! Prânzul trebuie servit la orele 5 ca la Paris, totuşi înainte de cinci ceasuri se poate 'chili' câte un păhărel de rachiu aşa, de curaj. Soţul trebuie să se îmbrace frumos, nemţeşte, nu ca lautarul lui Barbu, ăla cu naiu'. Şi multe alte obiceiuri 'evropeneşti' care ne arată cât de înfiptă este în realitate celebra noastră moldoveancă. Atât de mult că am putea lesne întocmi după spusele ei, un cod al bunelor maniere ale moldoveanului. 'Chiriţa în provinţie' rămâne inepuizabila capodoperă dramatică românească din care, fie că recunoaştem, fie că nu, ne tragem seva noastră naţională....", scrie regizorul Ion Sapdaru pe site-ul www.teatrulnationaliasi.ro.
"Chiriţa în provincie" a fost jucată în 1993 şi la Teatrul Naţional Eugene Ionesco din Chişinău, în regia lui Petru Vutcărău, cu Igor Chistol în rolul Chiriţei. S-a jucat cu mare succes timp de peste 10 ani, iar în 2007, după o pauza de câţiva ani, spectacolul s-a reluat, cu Veaceslav Sambriş în rolul central. Din 2013 rolul Chiriţei este interpretat de Valeriu Pahomi. "Mereu actual, cu umor debordant şi cu o abundenţă de situaţii şi aluzii la realităţile social-politice ale vremii, cel mai longeviv spectacol din Republica Moldova se joacă şi astăzi cu sălile pline, chiar şi după 25 de ani", precizează site-ul https://iticket.md/.
"Chiriţa în balon" a fost scrisă în 1874 şi ar fi trebuit să fie jucată de Matei Millo, căruia Alecsandri i-a trimis manuscrisul la Bucureşti: "Îţi anunţ că am realizat unul din visurile dumitale dragi, acela de a te urca în balon în costumul Chiriţii, ba mai mult, îţi fac cunoscut că ţi-am trimis prin fratele meu această farsă de carnaval, care trebuie să-ţi aducă un bun beneficiu, şi nu-mi răspunzi nimic? nici măcar că eşti mulţumit! E prea din cale-afară! Oricum ar fi, te rog să-mi înapoiezi manuscrisul de îndată ce vei fi pus să se scoată copie. Am nevoie de el şi îl aştept" (volumul "Vasile Alecsandri, Corespondenţă", 1960).
Premiera piesei a avut loc la Iaşi, conform volumului "Istoria teatrului în Moldova", vol. II, 1922 - "Joi 13 februarie 1875 s-a jucat pentru prima oară o reprezentaţie interesantă în beneficiul artistei Merişescu, Cucoana Chiriţa în balon, farsă într-un act de Vasile Alecsandri; această piesă a fost trimeasă înadins de poetul Alecsandri spre a fi jucată în beneficiul artistei, care a creat atâtea roluri naţionale; spectacolul s-a încheiat cu Soacra şi ginerele, comedie în 3 acte. Rolurile principale le-a avut beneficienta şi N. Luchian".
La Bucureşti, premiera "Chiriţa în balon" a avut loc la 23 aprilie 1875, cu o montare şi o reclamă aparte. Francezul Villemet a construit un balon, pe care l-a înălţat pe dealul Mitropoliei. De asemenea, pe scenă s-a montat o maşinărie care o înălţa pe Chiriţa cu balonul. Din nefericire, pe scenă s-a petrecut un accident. Millo a căzut din nacela balonului, dar fără urmări grave.AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Daniela Juncu)
Sursa foto: tvr.ro
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
CITATUL ZILEI
'Unul din semnele esențiale ale întâlnirii cu destinul este realizarea unei perfecte omogenități între datele pe care le ai, locul în care te afli, și timpul în care trăiești. A avea nostalgia unei alte structuri, a unui alt spațiu, și a unui alt moment e a dormita anemic la periferia destinului, a rezolva false probleme.' - Andrei Pleșu
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 19 ianuarie
Ortodoxe Sf. Cuv. Macarie cel Mare și Macarie Alexandrinul; Sf. Ier. Marcu, mitropolitul Efesului; Sf. Mc. Eufrasia Duminica a 29-a după Rusalii Greco-catolice Duminica 29 dR. Sf. cuv. Macarie Egipteanul; Sf. aep. Arsenie de la Cercira Romano-catolice Duminica a 2-a d
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 19 ianuarie
Este a 19-a zi a anului 2025. Au mai rămas 346 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 46 m și apune la 17 h 07 m. Luna apune la 10 h 23 m și răsare la 23 h 05 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Roxana Losneanu)
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul și regizorul Kevin Costner
Kevin Costner s-a născut la 18 ianuarie 1955 în Lynnwood, California. A urmat studii liceale la Buena High School și la Villa Park High School. A luat lecții de pian, a scris poezii și a interpretat în corul bisericii baptiste, potrivit www.thefamouspeople.com. În 1978, a absolvit
DOCUMENTAR: 10 ani de la moartea Christinei Valmy, 'regina cosmeticelor'
Christine Valmy (Cristina Xantopol), figură influentă în estetica modernă, consultant și antreprenor, a fost supranumită 'regina cosmeticelor'. S-a născut la 25 octombrie 1926, la București. A absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 1946, a urmat un curs în dermatologie și de îngrijire a pielii, care a
CITATUL ZILEI
'Problema morală poate fi - și este, adeseori - eludată printr-o diafană teorie a virtuții. (...) O latentă erezie maniheistă comprimă neîncetat drama imediată a vieții, sistematizând-o după un binom didactic: absolutismul virtuții pe de o parte, abisul viciului pe de alta. Totul devine, astfel, neadevărat de simplu: buna viețuire constă - din unghi etic - &i
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 18 ianuarie
Ortodoxe Sf. Ier. Atanasie și Chiril, arhiepiscopii Alexandriei Greco-catolice Sf. Atanasie și Ciril ai Alexandriei Romano-catolice Sf. Prisca, m. Sfinții Atanasie și Chiril, arhiepiscopi ai Alexandriei, sunt sărbătoriți în calendarul cre
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 ianuarie
Este a 18-a zi a anului 2025. Au mai rămas 347 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 47 m și apune la 17 h 06 m. Luna apune la 10 h 07 m și răsare la 22 h 02 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Roxana Losneanu)
Săptămâna europeană 13-17 ianuarie 2025
Comisia Europeană a prezentat un plan de acțiune al Uniunii Europene pentru a consolida securitatea cibernetică a spitalelor și a furnizorilor de servicii medicale. Uniunea Europeană a anunțat acordarea unui ajutor umanitar de 120 de milioane de euro pentru Fâșia Gaza, precum și un nou pachet de ajutor umanitar în valoare de 140 de milioane de euro pentru
Actrița britanică Joan Ann Plowright a încetat din viață la 95 de ani (fișă biografică)
Actrița britanică Joan Ann Plowright, nominalizată la Oscar și câștigătoare a două premii Globurile de Aur, a încetat din viață, la vârsta de 95 de ani, a anunțat familia sa la 17 ianuarie 2025, conform DPA/P
Retrospectiva evenimentelor interne 13-17 ianuarie 2025
Adoptarea de către Guvern a Ordonanței privind data alegerilor prezidențiale la 4 mai 2025 și alegerilor locale parțiale din anul 2025, alegerea președintelui AUR, George Simion, în poziția de vicepreședinte al Partidului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR Party), raportul Eurostat care arată că în trimestrul trei din 2024, România a fos
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
*De miercuri, 15 ianuarie, până duminică, 19 ianuarie 2025, Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) organizează o serie de expoziții, dezbateri, serate, dialoguri cu cititorii, spectacole de teatru și ateliere de educație muzeală, de scenografie, de benzi desenate și de educație alternativă prin artă performativă, cu ocazia Zilei Culturii Naționale.
A 89-a ediție a expoziției 'Săptămâna Verde 2025' de la Berlin
În intervalul 17-26 ianuarie 2025, are loc, la Berlin, expoziția internațională 'Săptămâna verde 2025' ('Grüne Woche'), dedicată producătorilor agricoli și industriei alimentare. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) din țara noastră participă la eveniment cu un stand de informare privind politicile aplicate în domeniul a
CITATUL ZILEI
"Etica nu e altceva decât tocmai efortul spiritului de a învăţa limba străină a lumii, efortul seninătăţii de a înţelege lacrimile." - Andrei Pleşu, ("Minima moralia", Editura Cartea românească, 1988, pp. 59)
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 17 ianuarie
Ortodoxe Sf. Cuv. Antonie cel Mare; Sf. Cuv. Antonie cel Nou din Veria Greco-catolice Sf. cuv. Antonie cel Mare Romano-catolice Sf. Anton, abate Sfântul Cuvios Antonie cel Mare este sărbătorit de Biserică la 17 ianuarie.