TEATRU ŞI FILME ROMÂNEŞTI: ''Nemuritorii'' (1974)
.jpg)
Filmul de aventuri ''Nemuritorii'', regizat de Sergiu Nicolaescu, a avut premiera în 1974. Scenariul este o adaptare cinematografică, realizată de Sergiu Nicolaescu, a textului ''După furtună'', publicat în 1968 de Titus Popovici. Pe genericul de început este scris motto-ul filmului: ''Acei înaintaşi de-ai noştri care au luptat şi s-au jertfit pentru libertatea, independenţa şi unirea ţărilor române vor rămâne de-a pururi în inimile noastre''.
"Din 1971 aveam ideea celor '13 nemuritori' care, de-a lungul istoriei, apăreau ori de câte ori era nevoie, cu acel curaj şi spirit de sacrificiu demne de a constitui un exemplu pentru alţii", scria regizorul în prezentarea filmului, pe blogul personal, http://sergiunicolaescu.ro.
Acţiunea se petrece în 1611, la zece ani după uciderea lui Mihai Viteazul, când 13 foşti camarazi de luptă din oastea domnitorului, care se răspândiseră prin Europa, se reîntâlnesc şi decid să revină în ţară pentru a-şi îndeplini jurământul faţă de voievodul Mihai - acela de a îndeplini visul Unirii.
"După zece ani de la uciderea lui Mihai Viteazul, un grup de viteji din fosta lui oaste încearcă să se îndrepte spre casă, având cu ei o ladă şi steagul celor trei ţări unite. Vitejii fac faţă diverselor obstacole ivite în cale, lada fiind râvnită fie de austrieci, fie de unguri sau de turci...", scria Mircea Alexandrescu, în 1974, în revista "Cinema", potrivit site-ului cinemagia.ro.
Câţiva oşteni ai voievodului Mihai, conduşi de Costea (Ion Besoiu), rămăseseră la Viena şi aşteptau un semn. Voievodul le încredinţase o ladă cu toată averea sa. După câţiva ani, timp în care au trăit prin munţi, oştenii au aflat că domnitorul Radu Şerban (1602-1610) vrea să unească din nou cele trei ţări române şi au hotărât să se întoarcă în patrie ducând cu ei steagul Unirii şi lada în care credeau că se află o comoară. Pe drum, grupul lui Costea se întâlneşte cu Dumitru (Amza Pellea), alt oştean pribeag, care se prefăcea olog şi chior, şi care furase o căruţă şi un tun.
Foto: (c) sergiunicolaescu.ro
În noaptea în care fusese ucis Mihai Viteazul, căpitanul Andrei (Sergiu Nicolaescu) plecase la castelul contelui Şaroşi (Zephi Alşec) pentru a o întâlni pe contesa Maria Cristina (Heide-Marie Wenzel). Stegarul Vasile (Ilarion Ciobanu) a aflat şi a hotărât să-şi încheie socotelile cu Andrei, pe care îl socotea răspunzător de moartea domnitorului. După uciderea lui Mihai Viteazul, căpitanul Andrei a fost prins şi dus în lanţuri până la Viena, însă a reuşit să scape. După şapte ani petrecuţi la ocnă, a rătăcit prin Europa, iar Costea l-a salvat de la spânzurătoare.
Vechii oşteni ai lui Mihai Viteazul se adună într-o peşteră iar Costea le spune lui Dumitru, Andrei şi Vasile că vrea să se întoarcă în ţară cu grupul lui de oameni. Andrei şi Dumitru li se alătură, dar Vasile spune că va veni singur, în urma lor. Pe drum nimeresc în toiul unei lupte şi salvează o femeie dintr-un incendiu, pe Ioana, care era cu minţile pierdute.
Costea îi spune lui Andrei că în lada voievodului Mihai nu era nicio comoară, ci doar scrisori. Costea a luat scrisorile şi a pus în ladă bolovani. Când ajung la castelul contelui Şaroşi, îl ocupă şi îi prind pe nobili. Contesa Maria Cristina recunoaşte că generalul Gheorghe Basta o plătise ca să-l cheme pe căpitanul Andrei în acea noapte în care domnitorul fusese ucis. Oştenii dau foc castelului şi pleacă, dar ajung pe un teritoriu ocupat de turci, fiind prinşi de oştile lui Iusuf Paşa (Colea Răutu), care le cere să lupte ca mercenari în armata sa, dar românii refuză. În acea noapte, oamenii lui Iusuf Paşa fură lada. După ce găsesc doar bolovani, îi îngroapă în nisip până la gât, pentru a-i obliga să spună unde e ascunsă comoara. Ei aduc caii şi îi pun să joace pe capetele oştenilor români, însă aceştia au inspiraţia de a începe să cânte în cor, tare, ştiind că deşi nu văd în jos, caii se feresc de zgomot. Când se lasă noaptea, Vasile îi eliberează, iar oştenii îl iau ostatic pe Iusuf Paşa, îndreptându-se spre ţară. Ajung la ruinele unei cetăţi, păzite de roşiorul Mohor. După ce pun pe cel mai înalt bastion steagul Unirii, Dumitru pleacă la Bucureşti pentru a discuta cu domnul Ţării Româneşti. Dar noul domn, Radu Mihnea, l-a trimis pe Dumitru înapoi de unde a venit, spunându-i postelnicului Butnaru (Gheorghe Dinică) să-l însoţească împreună cu o oaste de 200 de lefegii. Căpitanul Andrei discută cu Butnaru, care condusese cavaleria lui Mihai Viteazul, şi îi spune că vrea să ridice poporul la luptă împotriva năvălitorilor. Andrei îl trimite pe Mohor în sate, să-i cheme pe oameni pentru a apăra cetatea şi steagul lui Mihai Viteazul.
A doua zi, ostaşii români conduşi de Butnaru şi turcii conduşi de Iusuf Paşa atacă cetatea. Oştenii lui Mihai Viteazul mor pe rând. Atacul este reluat în zori, dar vine vestea că se apropie de cetate câteva mii de ţărani din satele din jur. Butnaru le promite oştenilor că îi lasă în viaţă dacă îi dau lada şi pleacă din cetate. Porţile se deschid, iar în curtea cetăţii se află căpitanul Andrei, care îi aşteaptă pe Butnaru şi pe Iusuf Paşa lângă lada în care pusese praf de puşcă. Filmul se încheie cu imaginea celor doi apropiindu-se de Andrei, moment în care lada explodează.
Din distribuţia filmului mai fac parte Jean Constantin, Mircea Pascu, Gina Patrichi, Nicolae Iordache, Paul Fister, Vasile Popa, Dumitru Crăciun, Ion Polizache, Adrian Ştefănescu, Gheorghe Mazilu, Alexandru Dobrescu, Dinu Gherasim, Geo Costiniu.
Foto: (c) sergiunicolaescu.ro
Filmările au fost realizate la studiourile din Buftea, dar şi în multe zone ale ţării - Cislău, Braşov, Râşnov, Sâmbăta, Polovragi, Turnu Severin, Cheile Dobrogei, Hârşova, Histria, Mangalia, Castelul Bran. Unele cadre au fost filmate în localităţi germane - Königstein, Krielstein şi Quedlinburg. Piesele muzicale incluse pe coloana sonoră a filmului au fost compuse de Tiberiu Olah şi Nicu Covaci. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Gabriela Badea)
Sursa foto: cinematron.ro
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
SĂRBĂTORI: Biserica Catolică sărbătorește Învierea Domnului (20 aprilie)
Duminică, 20 aprilie, este sărbătorită de Biserica Catolică, Duminica Paștelui: solemnitatea Învierii Domnului. Sfânta Liturghie este celebrată în Piața Sfântul Petru la ora 10.30, celebrarea euharistică fiind urmată de binecuvântarea 'Urbi et Orbi', conform calendarului slujbelor și ceremoniilor din Săptămâna Sfântă, publica
SĂRBĂTORI ORTODOXE: Învierea Domnului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paști)
În Biserica Ortodoxă, anul acesta, la 20 aprilie, este Duminică Sfintelor Paști, sărbătoarea Învierii Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Numită în cântările Bisericii 'praznic al praznicelor și sărbătoare a sărbătorilor', Învierea Domnului este cel mai important eveniment care a avut loc &
CITATUL ZILEI
'Să vă mirați de negrăita înțelepciune a Ziditorului întregii făpturi, cum din nimic pe toate le-a adus întru a fi.' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzută și îngrijită de Arhimandrit Petru Bălan; Ed. Mănăstirea Sihăstria, 201
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 19 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Sâmbătă; Sf. Cuv. Ioan de la Lavra Veche; Sf. Sfințit Mc. Pafnutie Greco-catolice Sfânta și Marea Sâmbătă. Sf. pr. m. Pafnutie; Sf. cuv. Ioan Paleolavritul Romano-catolice Sâmbăta Sfântă Sf. Leon al IX-lea,
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 19 aprilie
Este a 109-a zi a anului 2025. Au mai rămas 256 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 25 m și apune la 20 h 05 m. Luna răsare la 01 h 56 m și apune la 09 h 55 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
18 aprilie - Ziua internațională a monumentelor și a siturilor
În fiecare an, la 18 aprilie, este sărbătorită Ziua internațională a monumentelor și a siturilor, ce oferă o oportunitate unică de a crește gradul de conștientizare asupra Comitetului Internațional al Monumentelor și Siturilor - ICOMOS și a activității pe care membrii săi o desfășoară pentru a conserva și proteja resursele culturale importante ale lumii, sub amenințare
SĂRBĂTORI: Sfânta și Marea Vineri (Denia Prohodului Domnului)
În Sfânta și Marea Vineri se face pomenirea Sfintelor, Mântuitoarelor și înfricoșătoarelor Patimi ale Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Patimile sau Pătimirile Domnului sunt numite sfinte, mântuitoare și înfricoșătoare.
CITATUL ZILEI
'Arhieria Legii Noi este mai presus decât porunca Legii Vechi. Că acolo era ieșirea din Egipt, aici fugirea de păcat; acolo izbăvirea de tirania lui Faraon, aici izbăvirea sufletului de silnicia diavolului.' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzu
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 18 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Vineri (Zi aliturgică. Denia Prohodului Domnului); Sf. Cuv. Ioan, ucenicul Sfântului Cuv. Grigorie Decapolitul Greco-catolice Sfânta și Marea Vineri (Pătimirea și moartea Domnului). Sf. cuv. m. Ioan, ucenicul Sf. Grigore Decapolitul Romano-c
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 aprilie
Este a 108-a zi a anului 2025. Au mai rămas 257 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 27 m și apune la 20 h 04 m. Luna răsare la 01 h 02 m și apune la 09 h 00 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Adrian Păduraru
Actorul Adrian Păduraru s-a născut la 17 aprilie 1960, la Iași. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, la clasa profesoarei Sanda Manu, în 1984. Colegii săi de promoție au fost Carmen Trocan, Mioara Ifrim, Luminița Stoianovici, Răzvan Popa, Cristian Rotaru, Oana Pellea, Claudiu Istodor. Din clasa doamnei Olga Tudorache, colegii săi au
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Fortificațiile de la Portobelo-San Lorenzo din Caraibe (Panama)
Fortificațiile din Caraibe, de la Portobelo-San Lorenzo, ale statului Panama reprezintă un exemplu de arhitectură militară de apărare specifică perioadei secolelor XVII-XVIII proiectat în zona de coastă de coroana spaniolă, cu rol de apărare pentru protejarea comerțului transatlantic, conform https://whc.unesco.org.
FRAGMENT DE ISTORIE: Înființarea Academiei de Științe Medicale din România (17 aprilie 1935)
Academia de Științe Medicale a fost și rămâne un for de consacrare pentru elita medicinei românești, așa cum a descris-o prof. dr. Irinel Popescu, în 2015, instituția fiind coordonatoarea cercetării medicale în România. Academia de Științe Medicale a fost înființată la 17 aprilie 1935 prin Legea nr. 91, aprobată de Senat și
FRAGMENT DE ISTORIE: 145 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României
Banca Națională a României s-a înființat în 17/29 aprilie 1880, prin publicarea, în 'Monitorul Oficial' nr. 90, a Legii pentru înființarea unei bănci de scont și circulațiune, luând astfel naștere Banca Națională a României, o instituție de credit, care deținea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul băncii era &i
SĂRBĂTORI: Sfânta și Marea Joi (Denie)
În această zi, la Cina cea de Taină, Domnul Iisus Hristos a întemeiat cea mai mare dintre Tainele creștinești: Taina împărtășaniei. Domnul Hristos a serbat cu ucenicii Săi Paștele vechi iudaic, care-L prefigura pe El, taina jertfei Lui, iar apoi a instituit Paștele cel nou, adică identificarea pâinii și vinului binecuvântate cu Tr