logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

REVOLUŢIA DE LA 1848, 170 DE ANI: Drapelul în trei culori, simbol naţional

Imagine din galeria Agerpres

În zilele care au urmat abdicării regelui Franţei Ludovic Filip şi apoi proclamării celei de-a Doua Republici Franceze, un grup de studenţi români (munteni şi moldoveni), care se aflau la Paris, s-a dus să salute Guvernul provizoriu având cu ei un tricolor vertical albastru-galben-roşu, potrivit site-ului oficial al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, www.asm.md. Tricolorul francez - drapel republican şi revoluţionar - a fost folosit ca model pentru realizarea drapelului ce a devenit simbolul unitar al românilor de pretutindeni.

Adunaţi la Sibiu la 26 aprilie/5 mai 1848 în vederea organizării Marii Adunări Naţionale de la Blaj, fruntaşii românilor transilvăneni au făcut o colectă de bani în vederea realizării unui stindard naţional românesc albastru-alb-roşu, o explicaţie pentru culorile alese fiind aceea că erau cele ale portului popular românesc. La această acţiune au participat şi revoluţionarii moldoveni refugiaţi la Sibiu. La Marea Adunare de la Blaj din 3/15-5/17 mai 1848, drapelul realizat la Sibiu a avut rolul principal. El reprezenta un tricolor albastru-închis-alb-roşu, având o inscripţie cu litere aurii ''Virtutea Română reînviată'' şi o eşarfă bicoloră galben-neagră în culorile Casei de Habsburg, ca simbol al legalităţii Adunării.

Sub impulsul evenimentelor din Moldova din martie 1848 şi din Transilvania în aprilie-mai 1848 (Adunarea de la Blaj a avut un puternic ecou ea fiind menţionată şi în Proclamaţia de la Islaz), starea de agitaţie în Ţara Românească s-a accentuat.

În cadrul Adunării de la Islaz din 9/21 iunie 1848 a fost prezentată mulţimii Proclamaţia redactată de Ion Heliade Rădulescu, care cuprindea programul Revoluţiei din Ţara Românească. Câteva zile mai târziu, la 11/23 iunie 1848, Revoluţia a izbucnit la Bucureşti.

La 14/26 iunie, primul guvern provizoriu constituit la Islaz şi format din Ion Heliade Rădulescu, maiorul Christian Tell, Ştefan Golescu, preotul Radu Şapcă şi căpitanul Nicolae Pleşoianu s-a unit cu cel format la Bucureşti, din care făceau parte fruntaşii Nicolae Bălcescu, Nicolae Golescu, Gheorghe Magheru, C.A. Rosetti şi alţii, notează ''Istoria României în date'' (Editura Enciclopedică, 2003).

La aceeaşi dată, Guvernul provizoriu al Ţării Româneşti a adoptat o serie de decrete, între acestea aflându-se şi cel prin care tricolorul albastru (la lance), galben, roşu cu deviza ''Dreptate, Frăţie'' înscrisă pe el, a fost declarat drapel naţional, potrivit ''Istoria României în date'' (Editura Enciclopedică, 2003) şi www.mapn.ro. Pe acest tricolor, cetăţenii, dar şi soldaţii şi ofiţerii au jurat, în cadrul adunărilor publice, credinţă idealurilor revoluţionare. Caimacamul Ţării Româneşti Constantin Cantacuzino (septembrie 1848-iunie 1849) a dispus în toamna lui 1848, după ce trupele otomane au înfrânt revoluţia, interzicerea tricolorului care era văzut ca un simbol revoluţionar, potrivit lucrării ''ARGESIS Studii şi comunicări Seria Istorie XIX'' (Editura Ordessos, 2010), publicată pe www.muzeul-judetean-arges.ro.

În toamna anului 1849, noul domn regulamentar Barbu Ştirbei (iunie 1849-29 octombrie 1853 şi 5 octombrie 1854-25 iunie 1856) a reintrodus tricolorul ca drapel militar, având culorile aşezate în benzi orizontale cu roşul în partea superioară. Drapelul tricolor a fost păstrat de armata munteană şi în primii ani ai domniei lui Alexandru I. Cuza, dar cu banda superioară albastră.

Ca drapel naţional, tricolorul s-a impus în 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, benzile de culoare fiind dispuse orizontal. Primul steag din 1859, aflat în uz până în 1862, a avut fâşia albastră plasată sus, apoi, în a doua perioadă a domniei lui Cuza, fâşia roşie a fost dispusă la partea superioară.

''Culorile Principatelor Unite'' au fost decretate ca fiind ''Albastru, Galben şi Roşu'' potrivit Art. 124 al primei Constituţii româneşti (1/13 iulie 1866) redactată pe baza principiului democratic al separării puterilor în stat.

La 23 aprilie 1867, Carol I (1866-1914) a promulgat o Lege ce privea fixarea armelor României. În materie de vexilologie (disciplină a istoriei care studiază steagurile din diferite epoci şi ţări), această lege, sub influenţa miniştrilor şi a parlamentarilor paşoptişti, a oficializat pentru totdeauna tricolorul românesc, având culorile dispuse vertical, ca însemn unic al naţiunii şi statului român. Articolele ce au consfinţit acest lucru sunt: ''Art. 6. Drapelul domnitorului, ca şi acela al armatei, va avea dispuse culorile naţionale în modul următor: Albastrul perpendicular şi alăturea cu hampa (lemnul stindardului), galbenul în mijloc, roşul la margine flotând. În mijloc vor fi armele ţărei. Art. 7. Drapelul guardei orăşăneşti va fi întocmai ca al armatei, păstrând în locul armelor ţărei însemnele oraşului respectiv şi numărul legiunei. Art. 8. Drapelul autorităţilor civile va fi ca cel al armatei, fără a purta armele ţărei în mijloc. Art. 9. Drapelul marinei de resbel va fi întocmai ca cel al armatei, cu armele ţărei în mijloc. Drapelul marinei de comerciu va fi întocmai ca acel al marinei de resbel, fără însă a purta la mijloc armele ţărei'', potrivit www.asm.md.

În secolul al XVII-lea în Ţara Românească şi Moldova drapelele erau de mai multe feluri: ''stindardul domnesc sau al ţării, steagurile ostăşeşti cu însemne religioase, documentate încă din veacul XV, ale căror culoare, inscripţii şi reprezentări picturale variau de la epocă la epocă, steagul (sangiacul) şi tuiurile dăruite de sultan, la învestirea domnilor, steagurile breslelor de slujitori (oşteni) şi cele ale unităţilor militare, steagurile dregătorilor militari, dar şi micile steaguri purtate spre vârful suliţelor de boieri (cu stemele lor) şi de trupele călări, ale căror culori erau uneori cele ale steagului unităţii din care făceau parte''.

Mai târziu, în 1834, la cererea domnilor români, sultanul Mahmud II a acceptat pavilioane comerciale şi stindarde militare. Pavilionul comercial fluvial (pe Dunăre) al Moldovei, devenit din 1836 şi pavilion maritim, era descris în actele oficiale ca ''bandiera cu marca naţională, adică cap de bou(r) cu stele, iar colorul parte roş şi parte vânăt''. Pentru Ţara Românească, pavilionul marinei militare şi drapelul oştirii terestre era unic şi reprezenta un tricolor orizontal roşu-albastru-galben, roşul ocupând o jumătate din înălţimea pânzei, iar albastrul şi galbenul doar câte o pătrime. Pavilionul comercial fluvial pentru Ţara Românească a fost o pânză galbenă, cu un canton roşu încărcat cu trei stele albe (2 şi 1) şi purtând în mijlocul flamurii, acvila cu zborul desfăcut de un albastru deschis, cruciată, încoronată şi ţinând în gheare o spadă la dextra şi un sceptru la senestra. Acesta, din 1836, ca şi în cazul Ţării Moldovei, a devenit şi pavilion comercial maritim, notează sursa amintită mai sus.

În timpul negocierilor diplomatice pentru obţinerea drapelelor, domnul Alexandru Ghica (1834-1842), în scrisoarea sa către ministrul de externe al Porţii Otomane, Reis Efendi, solicita ca sultanul să acorde un drapel ''în culorile naţionale'', calificativ reconfirmat de domn şi în cuvântarea sa din 9/21 septembrie 1834, cu ocazia ceremoniei de împărţire a stindardelor oştirii muntene. Apoi, spre sfârşitul domniei sale, ordinea culorilor s-a schimbat din roşu-albastru-galben în roşu-galben-albastru, în cazul drapelului oştirii benzile orizontale devenind egale. Aceste modificări ale drapelelor au constituit punctul de plecare în vederea acceptării tricolorului ca simbol naţional. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Cristian Anghelache, editor online: Irina Giurgiu)

Afisari: 7

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Documentare 01-02-2025 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Prințesa Stephanie de Monaco

Stephanie de Monaco, cel de-al treilea copil al prințului Rainer III de Monaco și al prințesei Grace, s-a născut la 1 februarie 1965. Și-a petrecut copilăria la Monaco, unde visa să studieze cursuri de design vestimentar. La vârsta de 17 ani, viața i se schimbă pe neașteptate, când în urma unui accident de mașină îi moare mama alături d

Documentare 01-02-2025 10:00

DOCUMENTAR: 30 de ani de la intrarea în vigoare a Acordului de Asociere la Uniunea Europeană (1 februarie)

Acordul de Asociere la Uniunea Europeană, ce a stabilit o asociere între România, pe de o parte, Comunitatea și statele sale membre, pe de altă parte, a intrat în vigoare la data de 1 februarie 1995, după ce a fost semnat la 1 februarie 1993. Prin semnarea și intrarea în vigoare a Acordului de Asociere la Uniunea Europeană, a început drumul

Documentare 01-02-2025 09:30

Săptămâna mondială a armoniei interconfesionale (ONU) (1-7)

În perioada 1-7 februarie 2025, este marcată la nivel mondial, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, Săptămâna mondială a armoniei interconfesionale, conform www.un.org. În diferite locații de pe glob, diferite asociații și organizații organizează manifestări dedicate săptămânii

Documentare 01-02-2025 09:30

Barometrul statistic al lunii ianuarie 2025

România a înregistrat în decembrie 2024 cea mai mare rată anuală a inflației din UE, potrivit Eurostat. Rata șomajului din România în formă ajustată sezonier a fost de 5,2%, conform Institutului Național de Statistică. Potrivit unui sondaj realizat în România în luna decembrie, 60,9% dintre români sunt de părere că lucrur

Documentare 01-02-2025 09:15

FRAGMENT DE ISTORIE: Înființarea Institutului de Istorie Națională din Cluj-Napoca (1 februarie 1920)

Cel mai vechi Institut din România dedicat cercetării istoriei și disciplinelor sale conexe a fost înființat la 2 februarie 1920 sub titulatura de Institutul de Istorie Națională și plasat inițial sub egida Universității din Cluj, potrivit site-ului https://institutuldeistoriegeorgebaritiu.ro/

Documentare 01-02-2025 09:00

DOCUMENTAR: Luna februarie

Anul 2025 este un an normal, cu 365 de zile (după anul 2024, cu 366 de zile), în care luna februarie are 28 de zile (față de 29 de zile, câte are într-un an bisect). Februarie este cea mai scurtă lună a anului. Luna februarie este a doua lună a anului în Calendarul Gregorian. Ziua are 11 ore, iar noaptea are 13 ore. Ziua (partea ilumina

Documentare 01-02-2025 08:00

1 februarie - Ziua intendenței militare

Ziua intendenței militare este sărbătorită, în fiecare an, la data de 1 februarie. În 1861, la această dată, a fost emis Înaltul Ordin de Zi nr. 29, actul de constituire a intendenței armatei, prin care s-a format corpul ofițerilor de intendență militară, condus de intendentul general al armatei, subordonat Ministerului de Război, potrivit site-ului

Documentare 01-02-2025 07:45

CITATUL ZILEI

'Cine are idei limpezi le transmite ușor celorlalți.' - Helvetius, 'Texte pedagogice alese', citat în 'Cugetări și reflecții despre cultură și civilizație', Ed. Albatros, București, 1984. 

Documentare 01-02-2025 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 1 februarie

Ortodoxe Înainte-prăznuirea Întâmpinării Domnului; Sf. Mc. Trifon; Sf. Mc. Perpetua și Felicitas Greco-catolice Sf. m. Trifon Romano-catolice Sf. Veridiana, fc. Sfântul Mucenic Trifon este pomenit în calendarul creș

Documentare 01-02-2025 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 1 februarie

Este a 32-a zi a anului 2025. Au mai rămas 333 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 34 m și apune la 17 h 25 m. Luna răsare la 09 h 12 m și apune la 21 h 07 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Cerasela Bădiță)

Documentare 31-01-2025 17:07

Săptămâna europeană 27-31 ianuarie 2025

Instituțiile europene au marcat Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, membrii Comisiei Europene au depus jurământul în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, Bruxellesul și Washingtonul au convenit asupra necesității de a menține 'presiune maximă' asupra Moscovei, Comisia Europeană a adoptat cel de-al cincilea program anual de

Documentare 31-01-2025 13:07

Retrospectiva evenimentelor interne 27-31 ianuarie 2025

Raportul preliminar al Comisiei de la Veneția privind posibilitatea de anulare a alegerilor în context comparat, adoptarea de către guvern a Hotărârii prin care s-a stabilit calendarul electoral pentru alegerile prezidențiale din 4/18 mai 2025, evoluțiile pe marginea dosarului furtului pieselor din tezaurul dacic în Olanda și încetarea din viață a lui

Documentare 31-01-2025 07:45

CITATUL ZILEI

'Civilizația este averea colectivă a omenirii și ca atare merge încet, dar sigur, într-o continuă ascensiune.' - C. Rădulescu-Motru, 'Vocația', citat în 'Cugetări și reflecții despre cultură și civilizație', Ed. Albatros, București, 1984. 

Documentare 31-01-2025 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 31 ianuarie

Ortodoxe Sf. Mc. doctori fără de arginți Chir și Ioan Greco-catolice Sf. m. Chir și Ioan, doctori fără plată; Sf. Ioan Bosco Romano-catolice Ss. Ioan Bosco, pr.; Marcela, văduvă Sfinții Mucenici doctori fără de arginți Chir și Ioan sunt pomeniț

Documentare 31-01-2025 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 31 ianuarie

Este a 31-a zi a anului 2025. Au mai rămas 334 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 35 m și apune la 17 h 24 m. Luna răsare la 08 h 50 m și apune la 19 h 49 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Liviu Tatu)