DOCUMENTAR: 130 de ani de la inaugurarea Ateneului Român
La 14 februarie 2018 se împlinesc 130 de ani de la inaugurarea Ateneului Român, una dintre cele mai reprezentative clădiri ale Capitalei, cu valoare de simbol.
Clădirea Ateneului Român a fost construită între 1886 şi 1888, după planurile arhitectului francez Paul L. Albert Galleron, la iniţiativa unui grup de intelectuali, în frunte cu dr. Constantin Esarcu, V.A. Urechia, Nicolae Kretzulescu ş.a., care îşi propuseseră să dăruiască Bucureştiului o sală încăpătoare, destinată manifestărilor muzicale de înaltă ţinută artistică, potrivit lucrării ''Enciclopedia geografică a României'' (Ed. Enciclopedică, 2002).
Fondurile pentru ridicarea acestui edificiu au fost strânse prin subscripţie publică reprezentând răspunsul la faimosul apel ''Daţi un leu pentru Ateneu'', consemnează volumul ''Construcţii monumentale'' (ing. Dinu-Teodor Constantinescu, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1989).
În elaborarea proiectului de construcţie, arhitectul francez i-a avut alături pe marii arhitecţi ai epocii: Grigore Cerchez, Constantin Olănescu, Ion Mincu, Ion Gr. Cantacuzino. Proiectul edificiului a fost astfel elaborat încât să se poată folosi fundaţia deja turnată a unui manej al "Societăţii Ecvestre Române".
Foto: (c) ANDREEA POPESCU / AGERPRES FOTO - Ateneul Român fotografiat de la 50 m înălţime
Lucrările au început la 26 octombrie 1886 şi au continuat până în 1897, însă clădirea Ateneului Român a fost inaugurată la 14/26 februarie 1888. Aici şi-a desfăşurat activitatea Societatea "Ateneul Român'' înfiinţată în 1863 de naturalistul Constantin Esarcu, unul dintre cei mai fervenţi iniţiatori şi susţinători ai acţiunilor culturale de la acea vreme. A fost fondatorul şi altor societăţi, precum "Societatea Amicilor Instrucţiunii", "Filarmonica".
În 1895, după plecarea arhitectului Albert Galleron, lucrarea a fost continuată de arhitectul Leonida Negrescu care a executat aripa posterioară a clădirii, folosită mult timp ca pinacotecă.
Construită în stil neoclasic, clădirea Ateneului Român este, prin varietatea materialelor, feroneria şi decoraţia interioară bogată, policromă, un exemplu reuşit de îmbinare a clasicismului cu spiritul eclectic francez de la sfârşitul secolului al XIX-lea, notează volumul amintit mai sus.
Foto: (c) LIVIU SOVA / AGERPRES FOTO - Concert de gală în deschiderea ediţiei 2016 a Concursului Internaţional 'George Enescu', la Ateneul Român
Cupola Ateneului a fost proiectată de inginerul Elie Radu, forma circulară a sălii Ateneului fiind determinată de existenţa fundaţiilor executate pentru destinaţia iniţială a construcţiei. Decoraţiile au fost realizate de italianul Napoleone d'Este şi germanii Kubles, N. Schwalbach şi F. Elsner, iar fresca circulară, din sala de concerte, îi aparţine pictorului Costin Petrescu (1872-1954) din Piteşti. Realizată între 1933-1939, aceasta este lată de 3 metri şi lungă de 75 de metri şi se întinde deasupra lojilor, de jur împrejurul tamburului cupolei, cu excepţia locului unde se află scena. Fresca este alcătuită din 25 de scene reprezentative din istoria României.
Foto: (c) AGERPRES FOTO - Interior Ateneul Român (placă fotografică)
Clădirea are aspectul unui templu ionic cu şase coloane frontale şi două laterale. Marele hol circular de la intrare este înconjurat de 12 coloane dorice care susţin sala de concerte. Patru scări monumentale în spirală, de tip baroc, din marmură de Carrara, formează balcoane la etajul intermediar şi fac legătura cu sala de concerte acoperită cu cupola decorată policrom şi anexele (birouri, săli de repetiţii, cabine pentru solişti şi dirijor etc.). Acoperişurile celor patru scări formează mici cupole care înconjoară cupola mare (28,5 m diametru) înălţată pe un zid circular străpuns de 20 de ferestre, notează https://www.fge.org.ro/filarmonica/istoric-ateneu/.
După o serie de transformări (1924-1928, arhitect I. Fonescu), clădirea Ateneului Român a adăpostit expoziţii, un cinematograf şi o bibliotecă, pentru ca după 1958 să devină sediul Filarmonicii de Stat ''George Enescu''. Ateneul Român a găzduit prima ediţie a Festivalului Internaţional "George Enescu" care s-a desfăşurat între 4 şi 22 septembrie 1958.
Foto: (c) RAZVAN CHIRITA / AGERPRES FOTO - Concert susţinut de Orchestre National D'Ile-de-France, la Ateneul Român, în cadrul celei de-a XXI-a ediţii a Festivalului Internaţional 'George Enescu'
O orgă a fost instalată în 1939, în urma ajutorului material al marelui compozitor George Enescu (1881-1955). De asemenea, o serie de îmbunătăţiri tehnice i-au fost aduse, în special, după cutremurele ce au avut loc de-a lungul anilor, dar şi în urma bombardamentului din 1944, de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Între anii 1966-1967 au avut loc mai multe modificări, între care: introducerea aerului condiţionat, refacerea tavanului, redistribuirea lojilor, notează acelaşi site. Există aproape 1.000 de locuri (trei zone de parter şi două rânduri circulare cu 52 de loji, şi o lojă centrală, la mijloc) aranjate în forma anticelor amfiteatre greco-romane.
Foto: (c) AGERPRES FOTO/ARHIVA - Clădirea Ateneului Român după bombardamentul german din 23 august 1944
La 5 martie 1889 în sala mare a Ateneului a fost audiat primul concert al Filarmonicii ''George Enescu'', iar în 1898 s-a înscris în repertoriul său prima audiţie a ''Poemei Române'' de George Enescu, notează volumul ''Construcţii monumentale'' (ing. Dinu-Teodor Constantinescu, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1989). În aceeaşi sală, s-a întrunit la 29 decembrie 1919, cea dintâi Cameră a Deputaţilor a României Mari, care a ratificat unirea Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu România moment istoric care avusese loc la 1 decembrie 1918.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO - Ateneul Român din Bucureşti; interior
În grădina din faţa Ateneului Român se află statuia poetului naţional Mihai Eminescu, executată în bronz de sculptorul Gheorghe Anghel.
Pe scena Ateneului Român au cântat şi încântat publicul meloman o serie de compozitori, dirijori, interpreţi de talie mondială, români dar şi străini: George Enescu, Dinu Lipatti, Cella Delavrancea, Ion Voicu, Lola Bobescu, Eduard Wachmann, Alfonso Castaldi, Ionel Perlea, D.G. Kiriac, Constantin Silvestri, Elena Teodorini, D. Popovici-Bayreuth, Theodor Rogalski, Alfred Alessandrescu, Iosif Conta, Cristian Mandeal, Erich Bergel, Horia Andreescu, Valentin Gheorghiu, Ion Nonna Otescu, Mihai Brediceanu, Pietro Mascagni, Bela Bartok, Igor Stravinski, Serghei Prokofiev, Herbert von Karajan, Arthur Rubinstein, Pierre Fournier, Jacques Thibaud, Yehudi Menuhin, Mstislav Rostropovici etc.
O serie de ample lucrări de restaurare şi consolidare, care s-au întins pe durata mai multor ani, au fost demarate după 1990, sub acelaşi îndemn ''Daţi un leu pentru Ateneu''. O mică parte a costului lucrărilor a fost suportată de Ministerul Culturii, restul fondurilor fiind strânse de Filarmonica ''George Enescu''. Inaugurarea noii clădiri restaurate a Ateneului Român a avut loc la 27 august 2003, prilej cu care, în holul central a fost dezvelită o placă de marmură care evoca momentul.
Foto: (c) LUCIAN TUDOSE / AGERPRES/ FOTO - Concert extraordinar 'December Music Flavours' susţinut de Orchestra Filarmonică 'George Enescu' - dirijor Cristian Mandeal, la Ateneul Român
La 21 martie 2007, a avut loc ceremonia dezvelirii unei plăci montate pe zidul Ateneului Român, fiind marcată astfel includerea acestui monument pe lista Patrimoniului Cultural European. Evenimentul a fost prilejuit de aniversarea a 50 de ani de la semnarea, la 25 martie 1957, a Tratatului de la Roma, act fondator al Comunităţii Economice Europene.
Ateneul Român este înscris în Lista Monumentelor Istorice din anul 2004, sub cod LMI B-II-m-A-18789, fiind un monument de arhitectură de grupă valorică A, de valoare naţională şi universală. Lista Monumentelor Istorice a fost actualizată în 2015, potrivit www.pmb.ro şi http://2014-2020.adrbi.ro/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Horia Plugaru, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
18 aprilie - Ziua internațională a monumentelor și a siturilor
În fiecare an, la 18 aprilie, este sărbătorită Ziua internațională a monumentelor și a siturilor, ce oferă o oportunitate unică de a crește gradul de conștientizare asupra Comitetului Internațional al Monumentelor și Siturilor - ICOMOS și a activității pe care membrii săi o desfășoară pentru a conserva și proteja resursele culturale importante ale lumii, sub amenințare
SĂRBĂTORI: Sfânta și Marea Vineri (Denia Prohodului Domnului)
În Sfânta și Marea Vineri se face pomenirea Sfintelor, Mântuitoarelor și înfricoșătoarelor Patimi ale Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Patimile sau Pătimirile Domnului sunt numite sfinte, mântuitoare și înfricoșătoare.
CITATUL ZILEI
'Arhieria Legii Noi este mai presus decât porunca Legii Vechi. Că acolo era ieșirea din Egipt, aici fugirea de păcat; acolo izbăvirea de tirania lui Faraon, aici izbăvirea sufletului de silnicia diavolului.' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzu
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 18 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Vineri (Zi aliturgică. Denia Prohodului Domnului); Sf. Cuv. Ioan, ucenicul Sfântului Cuv. Grigorie Decapolitul Greco-catolice Sfânta și Marea Vineri (Pătimirea și moartea Domnului). Sf. cuv. m. Ioan, ucenicul Sf. Grigore Decapolitul Romano-c
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 aprilie
Este a 108-a zi a anului 2025. Au mai rămas 257 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 27 m și apune la 20 h 04 m. Luna răsare la 01 h 02 m și apune la 09 h 00 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Adrian Păduraru
Actorul Adrian Păduraru s-a născut la 17 aprilie 1960, la Iași. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, la clasa profesoarei Sanda Manu, în 1984. Colegii săi de promoție au fost Carmen Trocan, Mioara Ifrim, Luminița Stoianovici, Răzvan Popa, Cristian Rotaru, Oana Pellea, Claudiu Istodor. Din clasa doamnei Olga Tudorache, colegii săi au
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Fortificațiile de la Portobelo-San Lorenzo din Caraibe (Panama)
Fortificațiile din Caraibe, de la Portobelo-San Lorenzo, ale statului Panama reprezintă un exemplu de arhitectură militară de apărare specifică perioadei secolelor XVII-XVIII proiectat în zona de coastă de coroana spaniolă, cu rol de apărare pentru protejarea comerțului transatlantic, conform https://whc.unesco.org.
FRAGMENT DE ISTORIE: Înființarea Academiei de Științe Medicale din România (17 aprilie 1935)
Academia de Științe Medicale a fost și rămâne un for de consacrare pentru elita medicinei românești, așa cum a descris-o prof. dr. Irinel Popescu, în 2015, instituția fiind coordonatoarea cercetării medicale în România. Academia de Științe Medicale a fost înființată la 17 aprilie 1935 prin Legea nr. 91, aprobată de Senat și
FRAGMENT DE ISTORIE: 145 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României
Banca Națională a României s-a înființat în 17/29 aprilie 1880, prin publicarea, în 'Monitorul Oficial' nr. 90, a Legii pentru înființarea unei bănci de scont și circulațiune, luând astfel naștere Banca Națională a României, o instituție de credit, care deținea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul băncii era &i
SĂRBĂTORI: Sfânta și Marea Joi (Denie)
În această zi, la Cina cea de Taină, Domnul Iisus Hristos a întemeiat cea mai mare dintre Tainele creștinești: Taina împărtășaniei. Domnul Hristos a serbat cu ucenicii Săi Paștele vechi iudaic, care-L prefigura pe El, taina jertfei Lui, iar apoi a instituit Paștele cel nou, adică identificarea pâinii și vinului binecuvântate cu Tr
CITATUL ZILEI
'Poporul nostru creștin este foarte iubitor de Dumnezeu, de adevăr, de dreptate, însă fiecare i-a pipăit numai buzunarul. Rar s-a găsit câte unul ici-colo ca să-1 ajute, să-1 călăuzească și să-l îndemne cu adevărat la cele bune, la mântuire.' - Protosinghelul Nicodim Măndiță ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; edi
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Joi (Denie); Sf. Sfințit Mc. Simeon, episcopul Persiei Greco-catolice Sfânta și Marea Joi. Sf. ep. m. Simeon din Persia și cei împreună cu el; Sf. cuv. Acachie al Melitinei; Sf. papă Agapet. Denia celor 12 Evanghelii Romano-catolice
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 aprilie
Este a 107-a zi a anului 2025. Au mai rămas 258 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 28 m și apune la 20 h 03 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 08 h 14 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: Sfințirea Sfântului și Marelui Mir
Anul 2025 a fost proclamat Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea. În seria de evenimente care vor avea loc în această perioadă se află și pregătirea și sfințirea Sfântului și Marelui Mir, ce va avea loc în data de 17 aprilie, în S
PERSONALITATEA ZILEI: Henri, Marele Duce al Luxemburgului
Henri, Mare Duce al Luxemburgului, duce de Nassau, prinț de Bourbon-Parma, s-a născut la 16 aprilie 1955, la palatul Batzdorf din Luxemburg și este fiul cel mai mare (din cinci copii) al Marelui Duce Jean (1921-2019) și al Marii Ducese Joséphine-Charlotte de Luxemburg (1927-2005), potrivit https://monarchie.lu/.