Obiectivul NASA de a construi o bază selenară implică o serie de incertitudini și riscuri majore pentru astronauți (experți)
NASA și compania privată SpaceX, principalele motoare ale explorării spațiale din prezent, și-au anunțat obiectivul de a permanentiza prezența umană pe Lună în viitorul apropiat, într-un interval de cel mult 10 ani, prin ridicarea unor baze selenare habitabile. O serie de exeperți avertizează însă că acest obiectiv s-ar putea dovedi prea ambițios prin prisma riscurilor cunoscute și necunoscute cu care se vor confrunta astronauții care vor trebui să rămână pentru perioade mai lungi de timp la suprafața Lunii, transmite joi Live Science.
La 24 martie administratorul NASA, Jared Isaacman, a prezentat noile planuri ale NASA cu privire la 'o prezență umană susținută' pe Lună și amenajarea unei baze selenare permanente. Construcția acestei baze ar putea începe încă din 2027, conform lui Isaacman.
Acest anunț a fost făcut la doar o lună după ce Elon Musk, CEO al SpaceX, a anunțat renunțarea pentru moment la planurile privind colonizarea planetei Marte pentru a pune bazele 'unui oraș selenar care să se autodezvolte' în următorii 10 ani.
Este o perspectivă interesantă - dar oamenii de știință avertizează că acest program de colonizare nu va fi deloc unul simplu. Mediul selenar este extrem de dur. Praful omniprezent pe Lună este electrizat, ascuțit ca briciul. În plus, suprafața selenară este lovită de un flux constant de particule radioactive care călătoresc cu viteza luminii. Oamenii de știință încă nu sunt siguri cum această doză crescută de radiații cosmice, împreună cu atracția gravitațională mai slabă a Lunii, în raport cu Pământul, va afecta corpul uman pe termen mediu și lung.
O altă posibilă problemă este legată de fezabilitatea tehnologică a programului. Unde vor trăi astronauții și cu ce resurse? În acest moment, aceste mari întrebări încă așteaptă răspunsuri care s-ar putea să nu ajungă la timp pentru planurile propuse de NASA și Musk.
'Nu cred că suntem chiar pregătiți', a declarat pentru Live Science Caitlin Ahrens, cercetătoare la Universitatea din Maryland și la Centrul Goddard pentru Zboruri Spațiale al NASA, care studiază mediul selenar. 'Un deceniu poate părea departe pentru unii oameni. Pentru un om de știință este o clipă'.
Praful selenar este destul de diferit de ceea ce numim praf pe Pământ. Fără vânt și apă lichidă, praful de pe Lună nu se înmoaie în timp. 'Vorbim despre particule de praf foarte, foarte ascuțite, de mărimea unor fragmente mici de polen', conform lui Ahrens.
De asemenea, acest praf se electrizează ușor. Simplul mers pe Lună ridică praful de la sol, iar roverele care au traversat peisajul lunar în perioada misiunilor Apollo au ridicat nori de praf electrizat, care levitează, și se lipește de orice îi stă în cale, a spus Ahrens. Praful energizat poate bloca orificiile de ventilație din potențialele spații de locuit, poate afecta costumele spațiale și poate acoperi panourile solare, supraîncălzindu-le și spărgându-le.
Fără păturile atmosferice ale Pământului și fără scutul magnetic terestru, locuitorii Lunii ar fi, de asemenea, constant afectați de radiații. Radiația cosmică este 'practic omniprezentă oriunde mergi în spațiu', inclusiv pe Lună, a declarat pentru Live Science Dr. Emmanuel Urquieta, cercetător în medicină aerospațială la Universitatea din Florida Centrală. 'Este incredibil de dificil să te protejezi'.
Cancerul este un risc potențial, dar deoarece efectele radiațiilor asupra sănătății au nevoie de timp pentru a se manifesta, nu am ști cu siguranță dacă acesta este un factor de risc major decât după perioade mai lungi de ședere pe Lună. 'Fiecare persoană care merge în spațiu va fi cu siguranță un subiect de testare', a spus Urquieta.
Oamenii de pe Lună ar avea nevoie de materiale de construcție masive pentru a proteja habitatele lunare împotriva acestor pericole. Cupolele metalice sau de sticlă, habitatele subterane și locuințele realizate din sol selenar imprimat 3D sunt toate opțiuni potențiale investigate.
Dar Ahrens, care lucrează și la evaluarea riscurilor selenare, nu crede că suntem pregătiți să planificăm astfel de construcții. De exemplu, dacă NASA decide să investească într-un habitat subteran - poate cea mai sigură modalitate de a evita radiațiile - oamenii de știință încă nu au nicio idee cum să sape pe Lună, a spus ea.
Chiar și cu spații de locuit suficient de protectoare, atracția gravitațională mai slabă a Lunii - doar o șesime din cea a Pământului - poate prezenta riscuri pentru sănătate. Din călătoriile spațiale anterioare știm că, fără forța gravitațională cu care au evoluat oamenii, oasele și mușchii astronauților au nevoie de exerciții fizice semnificative pentru a preveni atrofierea. 'Însă nu ar fi practic să transporți pe Lună benzi de alergare grele, precum cele folosite pe Stația Spațială Internațională', a spus Urquieta.
Lipsa gravitației poate, de asemenea, redistribui echilibrul natural de fluide al organismului, cu efecte potențial dezastruoase. În mod normal, din cauza forței de atracție descendentă a gravitației, până la 80% din sângele nostru se află în picioare în orice moment, a spus Urquieta. Dar pe Lună, mai multe fluide ar curge către jumătatea superioară a corpului, provocând pierderi de sânge pe măsură ce corpul încearcă să se reechilibreze, precum și o potențială umflare a părții din spate a ochilor și tromboză a venei jugulare, o afecțiune care provoacă cheaguri de sânge potențial fatale la nivelul gâtului. Comparativ cu gravitația zero, gravitația parțială selenară poate sau nu să prezinte riscuri similare pentru sănătate. Urquieta a spus că cercetătorii nu vor ști până când astronauții nu petrec mai mult timp acolo.
În cele din urmă, conform lui Ahrens, aceste provocări se reduc la nevoia de mai multe date, pe care oamenii de știință speră să le adune cu misiuni precum programul Artemis al NASA, care vizează readucerea oamenilor pe suprafața selenară încă din 2028. Dar ea prevede un calendar mult mai lent decât planurile lui Musk și Isaacman, în condițiile în care oamenii de știință nici măcar nu au prelevat încă o mostră din gheața selenară - o resursă pe care mizează planificatorii așezărilor selenare.
În funcție de adâncimea la care se află și de compoziția sa, gheața lunară ar putea furniza apă, combustibil pentru rachete și metale rare. Dar până când oamenii de știință nu obțin o mostră fizică de gheață, nu se pot baza pe utilitatea sau perspectivele sale economice. Deocamdată, cunoștințele științifice despre compoziția chimică reală a gheții sunt foarte limitate: 'Știm că este rece și știm cam unde este', a spus Ahrens.
Când vine vorba de Lună și ofertele sale, 'trebuie să fim foarte atenți să nu vindem ceva ce nu avem', a spus și Giuseppe Reibaldi, președintele Moon Village Association, un grup non-profit axat pe colaborarea internațională în activitățile selenare.
Giuseppe Reibaldi a declarat pentru Live Science că ceea ce găsim în gheața selenară ar putea fi diferența dintre echivalentul lunar al orașelor înfloritoare din California, în timpul goanei după aur - unde așezările au apărut ca răspuns la oportunitățile miniere - și Antarctica, unde un număr mic de oameni de știință vin și pleacă exclusiv în scopuri de cercetare. AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Oamenii de știință au descoperit originile Eufratului, râul care a alimentat 'leagănul civilizației'
Acum aproximativ 5,4 milioane de ani două râuri curgeau prin Turcia și Siria de astăzi și se vărsau în Marea Mediterană - și în cele din urmă, s-au unit pentru a forma râul Eufrat, sugerează noi cercetări ale căror concluzii au fost publicate luni, Nature Geoscience, transmite Live Science. Eufratul a jucat un rol esențial &icir
Prima secvențiere completă a rechinului de Groenlanda oferă indicii cu privire la longevitatea neobișnuită a acestui pește
Prima secvențiere completă a genomului unui rechin din Groenlanda a dezvăluit indicii genetice despre modul în care aceste animalele evită cancerul și trăiesc sute de ani, deschizând drumul spre o mai bună înțelegere a bolilor legate de vârstă la oameni, conform unui studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Tokyo și publicat pe 1
Cea mai veche dovadă a unei intervenții chirurgicale din Asia Centrală datează de 4 milenii
Craniul vechi de 4.000 de ani al unui copil din Epoca Bronzului, descoperit într-o regiune ce aparține Uzbekistanului din prezent, prezintă urmele celei mai vechi intervenții chirurgicale craniene din Asia Centrală și una dintre cele mai vechi astfel de proceduri din întreaga Asie, transmite marți Live Science. Intervenția chirurgi
O furtună violentă care se îndreaptă spre Tokyo a făcut nouă răniți pe teritoriul Japoniei
O furtună tropicală violentă care se deplasează pe coasta japoneză spre Tokyo a rănit nouă persoane, au anunțat marți autoritățile japoneze, în timp ce aproape 50.000 de locuințe au rămas fără curent electric și sute de zboruri sunt blocate la sol, transmite AFP. Agenția Meteorologică Japoneză a avertizat cu privire la formarea unor valu
Caniculele timpurii riscă să genereze 'un impact mai mare' decât în timpul verii, avertizează un climatolog
Valurile timpurii de căldură, care au tendința de a deveni mai frecvente, riscă să genereze 'un impact mai mare' decât caniculele estivale, a avertizat climatologul francez Cristophe Cassou într-un interviu pentru AFP, la finalul unui episod meteorologic pe durata căruia temperaturile din Europa de Vest au stabilit noi recorduri pentru luna mai.
BTA/INSAIT Bulgaria, participant de top la cea mai importantă conferință mondială de computer vision și inteligență artificială
Institutul pentru Informatică, Inteligență Artificială și Tehnologie (INSAIT) din cadrul Universității din Sofia ocupă primul loc în Europa de Est și se află printre primele patru instituții din țările UE după numărul de publicații acceptate la cea mai importantă conferință mondială de computer vision și inteligență artificială, CVPR 2026, a anunțat miercuri Ministerul
Trei alpiniști letoni au murit în timpul unei escalade pe Muntele McKinley din Alaska
Trei alpiniști letoni au căzut și au murit în timpul unei escalade pe Muntele McKinley din Parcul Național și Rezervația Denali din Alaska, în timp ce un al patrulea membru al echipei a supraviețuit și a fost salvat, a anunțat vineri o organizație de alpinism din țara lor de origine, transmite sâmbătă Reuters. Serviciul Parcu
Trei astronauți chinezi au revenit vineri pe Terra
Cei trei astronauți ai misiunii chineze Shenzhou 21 au revenit pe Terra după ce capsula lor spațială a aterizat vineri în Deșertul Gobi din nord-vestul Chinei la finalul unei misiuni de șapte luni în spațiu, informează DPA. Potrivit relatărilor din presa oficială chineză, cei trei astronauți - Zhang Lu, Wu Fei și Zhang Hongzhang -
BTA/ Sistemul AI dezvoltat de INSAIT prezice riscul de incendii de vegetație în Europa
Primul sistem de inteligență artificială (AI) pentru prezicerea riscului de incendii de vegetație în Europa, cu rezoluție înaltă și explicații accesibile publicului larg, FireScope AI, dezvoltat de Institutul de Informatică, Inteligență Artificială și Tehnologie (INSAIT) din cadrul Universității din Sofia, a fost lansat, a anunțat Ministerul bulgar al Edu
Un studiu explică de ce T. rex avea membrele superioare atât de mici și este legat de craniul său uriaș
Paleontologi britanici susțin, într-un nou studiu, că au înțeles de ce membrele superioare ale dinozaurului Tyrannosaurus rex erau atât de mici și firave, prin comparație cu restul corpului său masiv, iar această caracteristică este legată de craniul uriaș și puternic al acestor animale, transmite vineri Reuters. Noul studiu
Elon Musk declară că nu-și va abandona niciodată proiectul AI
Elon Musk s-a văzut nevoit săptămâna aceasta să apere credibilitatea proiectului său de inteligență artificială, xAI, după dezvăluirile conform cărora ar fi închiriat supercomputere destinate să alimenteze propriile modele de inteligență artificială chiar rivalului său, Anthropic, transmite vineri AFP. 'Rămâne de văzut dacă xAI va fi cel
UPDATE SUA: Racheta Blue Origin explodează pe rampa de lansare în timpul unui test
Racheta New Glenn a companiei Blue Origin a explodat în timp ce se afla pe rampa de lansare pentru un test de aprindere la Cape Canaveral, în Florida, a raportat joi presa americană, transmite AFP. Un clip video postat pe canalul de YouTube NASASpaceflight, care transmite de obicei live lansările de rachete din Florida, surprinde m
Țânțarii pot învăța să-și depășească aversiunea față de un repelent (studiu)
Țânțarii pot învăța să asocieze mirosul dietiltoluamidei (DEET), cel mai comun repelent, cu perspectiva unei mese, ajungând chiar până în punctul în care le înțeapă mai des pe persoanele care pulverizează această substanță pentru a se proteja de insecte, potrivit unui studiu publicat joi, informează AFP.
FAA a consemnat la sol megaracheta Starship V3 după ''incidentul'' produs în cadrul misiunii Flight 12
La doar cinci zile de la zborul său de debut, megaracheta Starship V3 a companiei SpaceX a fost consemnată la sol de către Administrația Federală a Aviației din SUA (FAA) care a anunțat că în cadrul lansării din 22 mai s-a produs un incident și a solicitat o investigație înainte ca uriașul vehicul să poată zbura din nou, transmite joi
Portugalia a doborât recordul de temperatură pentru luna mai
Portugalia a înregistrat un nou record de căldură pentru o zi din luna mai, cu o temperatură maximală de 40,3 grade Celsius măsurată miercuri în Mora, un oraș din centrul țării, a anunțat joi agenția meteorologică portugheză, precizând că precedentul record, care era de 40 de grade Celsius, fusese stabilit în mai 2001, informează AFP.