Valurile timpurii de căldură, care au tendința de a deveni mai frecvente, riscă să genereze 'un impact mai mare' decât caniculele estivale, a avertizat climatologul francez Cristophe Cassou într-un interviu pentru AFP, la finalul unui episod meteorologic pe durata căruia temperaturile din Europa de Vest au stabilit noi recorduri pentru luna mai.

Astfel de fenomene se produc într-adevăr într-o perioadă în care 'multe persoane lucrează' și 'într-un moment foarte sensibil' pentru plante, aflate în plină creștere, a subliniat acest director de cercetare de la Centrul Național Francez de Cercetări Științifice (CNRS), care face parte dintre autorii următorului raport al GIEC (Grupul interguvernamental de experți în evoluția climei).

A fost acest val de căldură diferit de valurile clasice?

Particularitatea lui a constat în precocitatea sa. Nu a fost un val intens de căldură, deoarece nu s-a depășit pragul de 40°C. Însă această precocitate va genera probabil un impact mai mare decât ar fi generat un val mai intens la mijlocul sezonului estival.

Mult mai multe persoane sunt expuse la aceste valuri timpurii, pentru că nu suntem în perioada concediilor, între 15 iulie și 15 august, când companiile de lucrări publice și din industrie își trimit angajații în concediu. Acum, multe persoane lucrează și sunt expuse.

Iar aceste valuri au un impact și în termeni care țin de pierderile economice, pentru că afectează numărul de ore lucrate, dincolo de riscul de mortalitate. Numărul companiilor, numărul meseriilor, numărul profesiilor care se confruntă cu această scădere a muncii eficiente sunt mult mai mari în mai și în iunie decât în luna iulie.

De aceea nu trebuie să gândim doar în paradigma intensității valurilor de căldură, adică prin prisma unor criterii pur geofizice, ci mai degrabă în termeni de risc, care includ expunerea oamenilor, a speciilor de animale și de plante.

Care sunt efectele asupra acestor specii?

Ne aflăm într-un moment foarte sensibil în ciclul fenologic, ciclul anotimpurilor pentru plante și animale, într-un moment în care creșterea plantelor este maximală, când fructele care se vor coace mai târziu în timpul verii sunt acum pe cale să se formeze. Este un moment de vulnerabilitate.

În cazul culturii de moluște, de exemplu, de midii, stridii, melci-de-mare... Temperatura apei mării a crescut extrem de rapid, tocmai într-o perioadă crucială pentru reproducerea și dezvoltarea anumitor specii, cum ar fi melcii-de-mare.

Dacă luăm ca exemplu păsările, acesta este momentul în care puii au eclozat, trebuie hrăniți și sunt mai vulnerabili. În iunie, iulie sau august, ei sunt deja destul de mari și mai puțin vulnerabili la creșterea temperaturilor.

Resursele de apă sunt expuse unui risc mai mare?

Cererea de apă este mare în prezent și va rămâne așa până când culturile vor ajunge la maturitate.

Și (conform) primelor estimări (...) privind umiditatea solului, pentru primii metri din care vegetația absoarbe apa pentru a crește (...), solurile au fost epuizate.

La sfârșitul lunii mai 2026, potrivit Météo-France, solurile franceze se numără printre cele mai uscate 10% pentru acest sezon, în comparație cu o medie pe termen lung, după o deteriorare rapidă a umidității solurilor în cursul primăverii, reamintesc jurnaliștii de la AFP.

Care este nivelul de adaptare al Franței la aceste valuri de căldură?

Ne aflăm într-un proces de adaptare de tip 'gestionare de criză'. Alergăm în urma efectelor cauzate de schimbările climatice și nu anticipăm faptul că fenomenele meteorologice extreme se vor schimba, că acestea vor apărea mai devreme și vor fi mai intense.

Ne adaptăm la ceva ce s-a întâmplat deja, deși știm că intrăm într-o situație fără precedent. Așadar, suntem mereu în întârziere. Și ajungem la situații aberante. Dacă luăm cazul școlilor, ne gândim să amânăm vacanțele școlare, în condițiile în care nu suntem capabili să avem școli adaptate pentru un val de căldură precoce.

Există două posibilități pentru a nu mai fi în întârziere. Prima este simularea: luăm în considerare scenariile cele mai extreme (de exemplu: Parisul la 50°C - n.red.) și stabilim hărțile de vulnerabilitate. Iar a doua este planificarea pentru a ne reduce vulnerabilitățile (atunci când aceste scenarii se produc - n.red.). AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Andreea Preda)