Ciorba de ştevie făcută pe pirostrii este un preparat gustos, savuros şi răcoritor, cu un gust aparte, ce aduce aminte de copilărie, de viaţa la ţară.

Sunt însă câteva secrete pe care trebuie să le ştii, iar pentru aceasta am vizitat-o pe tanti Irina din satul Izvoru, comuna Gogoşari, judeţul Giurgiu, o gospodină desăvârşită, la care poţi găsi cele mai bune preparate de post specifice perioadei dinaintea sărbătorilor de Paşte.

Femeia, în vârstă de 65 de ani, a crescut cu ceea ce i-a oferit natura şi a învăţat să mănânce sănătos.

''În primul rând, în coşuleţul împletit din nuiele de salcie care nu îmi lipseşte din gospodărie atunci când merg să culeg plante sau legume adunăm aproximativ o sută de frunze de ştevie mai tinere, nu din cele bătrâne şi cu nervurile groase, pentru că vor fi aţoase, apoi le spălăm bine în câteva ape şi le punem la scurs pe un şervet din bumbac. Între timp pregătim legumele pentru ciorbă şi tăiem cubuleţe două cepe, doi morcovi, un păstârnac şi o ţelină. Eu fac ciorba de ştevie şi acum aşa cum o făceau mama şi bunica mea, respectiv într-un ceaun pus la foc din lemne, pe pirostrii'', ne spune tanti Irina.

Prin urmare - continuă ea să ne dezvăluie reţeta - toate legumele tocate le punem la călit în ceaunul în care am pus câteva linguri de ulei. Când totul capătă o uşoară culoare aurie adăugăm două linguri de orez şi două căni cu apă şi lăsăm la fiert.

''Când legumele şi orezul sunt aproape fierte adăugăm o cană de sos de roşii făcut tot de mine, toamna, în gospodărie, şi frunzele de ştevie pe care întâi le-am opărit cu apă fiartă, le-am scurs şi le-am tocat la o grosime de un centimetru pe un tocător din lemn. După ce am adăugat şi ştevia punem un litru de borş făcut în gospodărie din maia şi cu apă proaspătă din fântână şi mai lăsăm la fiert câteva minute'', menţionează aceasta.

La final, adăugăm câteva fire de leuştean şi de pătrunjel tocate mărunt şi după încă un minut de fiert luăm ceaunul de pe foc pentru ca leuşteanul şi pătrunjelul să îşi păstreze aromele, adaugă tanti Irina.

"Cea mai bună ciorbă de ştevie este cea servită în strachină smălţuită din lut şi cu o lingură de mămăligă caldă alături", mai spune femeia.

Ciorba se poate mânca atât caldă, cât şi rece, după preferinţă, fiind la fel de gustoasă. AGERPRES/(AS - autor: Camelia Bigan, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Irina Giurgiu)

Citeşte şi:

TRADIŢII ÎN BUCATE/ Vaslui: Sarmale de post cu bulgur şi păsat - întoarcere în vremea bunicilor

TRADIŢII ÎN BUCATE/Timiş: Sarmale cu dovleac, pastă de leurdă şi 'Medova torta' cu nucă - bunătăţi pregătite în Coşteiul de Sus

TRADIŢII ÎN BUCATE/ Giurgiu: Secretul gogoşelelor aromate cu flori de salcâm - reţetă păstrată de la bunici

TRADIŢII ÎN BUCATE/ Siropul de păpădie - delicios şi sănătos

TRADIŢII ÎN BUCATE/ Postul Paştelui - cum se mănâncă gustos şi sănătos la Mănăstirea Şag-Timişeni

TRADIŢII ÎN BUCATE/Gospodinele din Râpa de Jos (Mureş) promovează reţete străvechi: Se mănâncă bine şi în Postul Mare