Fasolea albă mătcuită (bătută) sau ciorbele de legume acrite cu măcriş sunt mâncăruri pe care măicuţele de la Mănăstirea Şag - Timişeni, din apropierea Timişoarei, le gătesc în postul Paştelui.

Stareţa Mănăstirii, maica Casiana, a povestit pentru AGERPRES ce preparate pun pe masă măicuţele în această perioadă, ele căutând să gătească mâncăruri gustoase, dar şi sănătoase.

"Zilnic se fac două feluri de mâncare, iar ceea ce se mănâncă la prânz se serveşte şi seara, după ce se termină rugăciunile. Fiecare merge la masă când doreşte, după ceasul ajunării, pentru că în această perioadă nu mai batem toaca pentru chemarea la masă. Sigur că se poate trăi cu hrană de post. Am pregătit încă din toamna trecută legume, conserve sau în congelator, iar acum avem şi verdeaţa proaspătă (leurdă, măcriş, ştevie, lobodă)'', ne spune stareţa.

Iar viaţa la mănăstire este bine organizată - trei maici se ocupă, prin rotaţie, de bucătărie şi se schimbă turele săptămânal.

''Lunea, de exemplu, facem ciorbă de fasole uscată şi pilaf de orez cu legume; marţi, o supă de legume şi pireu cu chiftele din soia; miercuri gătim ciorbă de cartofi (fără ulei) şi un griş cu compot sau cu sirop; joi, o ciorbă de fasole verde şi mămăligă cu ciuperci; vineri, o ciorbă de legume proaspete şi pilaf de orez cu legume (fără ulei); sâmbăta, o ciorbă de legume şi fasole verde scăzută. Duminica - o ciorbă de ciuperci şi tocăniţă de soia, orez cu mere, cu scorţişoară. Dezlegări la peşte am avut doar la Bunavestire şi vom mai avea la Florii. Nu facem nimic cu prăjeli, pentru că maicile sunt mai în vârstă, au diferite afecţiuni gastrice şi de ani de zile noi nu mai prăjim nimic. Seara, nu se pune masă. După slujbă, fiecare merge în cameră şi se mănâncă ce a mai rămas de la prânz. La noi, ce se găteşte pentru prânz se mănâncă şi seara. Fiecare mănâncă diferit seara, după cum au şi suferinţele. Zilnic se fac două feluri de mâncare, chiar şi în afara postului. Când nu e post, fiecare mai cinează ouă, brânză", a dezvăluit maica stareţă Casiana.

Cea mai gustoasă mâncare la Mănăstirea Şag - Timişeni este de departe fasolea albă mătcuită, care este şi cea mai săţioasă.

"Călim puţin ceapa în ulei, mai mult înăbuşită în aburi, să nu se prăjească. Adăugăm boia, sare, apoi punem fasolea la fiert. Când e scăzută, o frecăm cu ceapă, usturoi şi ulei. Avem în congelator toate legumele pe care le-am pregătit şi pentru post şi pentru iarnă. În Săptămâna Patimilor este ca în Săptămâna Mare din post, cu ajunare până la ora 15,00, fără ulei. Atunci nu se pune masa, ci fiecare mănâncă când poate. Fiecare măicuţă ţine postul după putere, pentru că sunt în vârstă şi bolnave. Cea mai vârstnică are 90 de ani, sunt de 80 de ani, de 70 de ani. Cele mai tinere au peste 40 de ani. Nu mai vine tineret la mănăstire, a scăzut vocaţia", afirmă maica stareţă.

Măicuţele se pregătesc şi pentru sărbătorile pascale. Pentru că în acest an nu se mai aşteaptă un număr la fel de mare de pelerini în noaptea de Înviere şi la masa de Paşti, maicile nu vor mai vopsi 1.000 de ouă, ci mult mai puţine, mai ales pentru nevoiaşi şi familii sărace, dar tradiţia vopsitului ouălor continuă să se împletească cu rugăciunea.

Foto: (c) CONSTANTIN DUMA / AGERPRES FOTO

Iar vopsitul ouălor se face doar natural - se folosesc coji de ceapă roşie pentru culoarea roşie, urzici sau spanac pentru verde, sfeclă pentru culoarea albastră şi violet, coji de lămâie sau ceapă aurie pentru galben.

Foto: (c) CONSTANTIN DUMA / AGERPRES FOTO

"După denia celor 12 Evanghelii din Joia Mare, vineri vopsim ouăle, le aşezăm în cofraje în formă de cruce, pe iarba din curte, iar preotul le sfinţeşte. Mai întâi verificăm ouăle să nu fie ciobite, apoi le aşezăm în vase mari, la fiert, cu puţin oţet, să nu crape. După aceea, le punem în vasele cu vopsea şi le lăsăm la foc mic până prind culoarea dorită. Făceam câte 1.000 de ouă, dar acum vom face cam 300 - 400. Nu mai punem masa de Paşti pentru pelerini, ci vom face doar pentru noi şi de dat la nevoiaşi punem în caserole un pacheţel", explică maica stareţă Casiana.

Ea spune că de obicei mănăstirea primea doi-trei miei din care se pregătea drobul şi friptura din ziua de Înviere.

"În ziua de Paşti vom mânca miel, dacă vom primi. Dacă nu, nu. Maicile noastre făceau drob din măruntaiele spălate şi curăţate, fierte şi tocate, amestecate cu multă verdeaţă de pătrunjel, ouă, sare şi piper. Totul se înveleşte în prapure şi se dă la cuptor. Restul de carne, pulpe, costiţe se lasă câteva ore într-un baiţ din ulei, sare, piper, cimbru, usturoi, boia, dafin şi apoi se bagă la cuptor", arată stareţa Mănăstirii Şag-Timişeni.

Foto: (c) CONSTANTIN DUMA / AGERPRES FOTO

În fiecare noapte de Înviere, credincioşii prezenţi să ia Lumină primeau câte un pacheţel cu un ou roşu, o felie de cozonac şi Paşti (anafora sfinţită). Cei care doreau, după liturghia de duminică, rămâneau la agapa pregătită aici pentru prânz. Anul acesta, restricţiile în contextul pandemiei au schimbat rânduiala, dar, la fiecare slujbă, preoţii şi maicile de la Mănăstirea Şag-Timişeni nu contenesc să ceară în rugăciuni, cu mare nădejde, sănătatea lumii. AGERPRES/(A - autor: Otilia Halunga, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ada Vîlceanu)

Citeşte şi:

TRADIŢII ÎN BUCATE / Giurgiu: Ciorba de ştevie pe pirostrii - gustul vremurilor de altădată

TRADIŢII ÎN BUCATE/ Vaslui: Sarmale de post cu bulgur şi păsat - întoarcere în vremea bunicilor

TRADIŢII ÎN BUCATE/Timiş: Sarmale cu dovleac, pastă de leurdă şi 'Medova torta' cu nucă - bunătăţi pregătite în Coşteiul de Sus

TRADIŢII ÎN BUCATE/ Giurgiu: Secretul gogoşelelor aromate cu flori de salcâm - reţetă păstrată de la bunici

TRADIŢII ÎN BUCATE/ Siropul de păpădie - delicios şi sănătos

TRADIŢII ÎN BUCATE/Gospodinele din Râpa de Jos (Mureş) promovează reţete străvechi: Se mănâncă bine şi în Postul Mare