Simpozion Internațional 'Zorii civilizației străvechi europene. Fragmente din lumea Gânditorului'

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Centrul de Studii ale Civilizațiilor Mării Negre, cu sprijinul Consiliului Județean Constanța și al Primăriei Cernavodă, în parteneriat cu Institutul de Arheologie 'Vasile Pârvan' al Academiei Române și Facultatea de Istorie și Științe Politice, Universitatea 'Ovidius' Constanța, organizează, în perioada 13 - 15 mai 2026, Simpozionul Internațional 'Zorii civilizației străvechi europene. Fragmente din lumea Gânditorului'.

Evenimentul marchează un moment de referință pentru patrimoniul cultural-istoric românesc și universal: împlinirea a 70 de ani de la descoperirea celor două capodopere ale artei Hamangia - 'Gânditorul și femeia șezând' în necropola de la Cernavodă, punctul Columbia D.

În cadrul acestei inițiative cultural-științifice vor fi organizate mai multe activități: comunicări științifice, lansarea catalogului 'Centrul Hamangia - Muzeul Axiopolis Cernavodă', vernisajul expoziției 'Fragmente din lumea Gânditorului' și o vizită documentară la Centrul Hamangia - Muzeul 'Axiopolis', Cernavodă.

Deschiderea oficială a manifestării științifice va avea loc miercuri, 13 mai 2026, ora 11:00, în Sala Senatului (etaj I, corp A), Campusul Universității 'Ovidius' Constanța. După alocuțiunile oficiale, va fi lansat catalogul 'Centrul Hamangia - Muzeul Axiopolis Cernavodă', moment urmat de vernisajul expoziției foto-documentare 'Fragmente din lumea Gânditorului'. Comunicările științifice vor fi susținute pe parcursul zilelor de 13 și 14 mai 2026, grupate în următoarele secțiuni tematice: 'Abordări bioarheologice în spațiul carpato-danubiano-pontic (mileniul V a.Chr.)', 'Schimburi, sinteze și simbioze culturale în Vechea Europă', 'De la meșteșug la artă - tehnologie și funcționalitate', 'Gesturi și simboluri în arta neolitică' și 'Viață și moarte în Vechea Europă'. Vineri, 15 mai 2026, va fi organizată vizita documentară la Centrul Hamangia și Atelierul 'Gânditorului'- Muzeul 'Axiopolis' Cernavodă.

Organizatorii simpozionului își propun să evidențieze rolul esențial al culturii Hamangia în nașterea civilizației Vechii Europe (mileniul V a.Chr.). Prin abordări interdisciplinare, evenimentul urmărește să pună în lumină complexitatea comunităților neo-eneollitice, relațiile culturale din spațiul carpato-danubiano-pontic și rolul acestor manifestări în evoluția civilizației străvechi din spațiul Europei.

Au trecut șapte decenii de la momentul în care, în timpul săpăturilor arheologice de salvare efectuate în cimitirul Cernavodă - Columbia D, echipa Institutului de Arheologie 'Vasile Pârvan' al Academiei Române, condusă de Dumitru Berciu și Sebastian Morintz, a descoperit cele două figurine de lut considerate capodopere ale artei universale -

'Gânditorul și femeia șezând', atribuite comunităților Hamangia. Artefactele s-au numărat printre numeroasele piese de inventar funerar găsite în această necropolă, situată la marginea de nord a orașului Cernavodă, în vecinătatea șoselei Cernavodă - Capidava. Contextul descoperirilor a fost dificil, deoarece în zonă avuseseră loc alunecări și prăbușiri de teren, multe morminte fuseseră distruse, iar inventarul lor împrăștiat sau amestecat. În timpul săpăturilor de recuperare a artefactelor, pe lângă numeroase vase întregi, fragmente ceramice, perle tubulare tăiate din scoica Spondylus, topoare de piatră, oase umane și de animale, arheologii au găsit și cele două statuete, aflate în stare fragmentară, în apropierea unui schelet, deranjat în timpul alunecărilor de teren.

Cuplul 'Gânditorul și femeia șezând' impresionează prin simplitate și forța expresivă. Prima statuetă, cu o înălțime de 11,5 centimetri, reprezintă un bărbat așezat pe un scaunel, cu coatele sprijinite pe genunchi și capul susținut de palme, sugerând o stare de meditație profundă, expresie a atitudinii echilibrate. Statueta feminină, care măsoară aproximativ 11,4 centimetri, completează scena printr-o prezență calmă și echilibrată, exprimând aceeași stare de meditație profundă. Modelate într-un stil minimalist, fără detalii de vestimentație, cele două personaje pot fi interpretate ca prefigurări ale cuplului divin originar.

Aflate în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, 'Gânditorul și femeia șezând' au fost incluse în lista scurtă UNESCO, numărându-se printre primele zece creații artistice ale omenirii care nu trebuie să dispară niciodată.

Vă așteptăm cu drag!