Plăcinta întinsă este un produs tradiţional specific vestului ţării, relansat de o familie din localitatea arădeană Turnu, care a transformat-o, în ultimul deceniu, într-un succes la târguri culinare şi expoziţii agricole din ţară şi străinătate, având ingrediente 100% naturale şi un gust care aminteşte de copilărie şi bunici.

Localitatea arădeană Turnu a devenit mai cunoscută pentru plăcinta cu acelaşi nume decât pentru punctul de trecere a frontierei cu Ungaria. Asta datorită unui producător individual tradiţional, Gheorghina Iacsity (66 de ani), care a relansat un produs specific Banatului şi Câmpiei Tisei, cu origini pe teritoriul de astăzi al Serbiei. Este vorba despre o plăcintă întinsă având diverse umpluturi, a cărei reţetă a fost transmisă din generaţie în generaţie în familia arădencei.

Înainte de 1990, Gheorghina Iacsity a lucrat ca economistă la un IAS, iar până în 2009 a avut mai multe afaceri, pe care a fost obligată să le închidă din cauza crizei economice din acea perioadă. A avut restaurant, bar, magazin şi chiar o discotecă, ce au fost închise pe rând. În cele din urmă, reţeta câştigătoare s-a dovedit a fi o plăcintă pe care localnicii o preparau de multe generaţii, afacere care a rezistat şi anului marcat de pandemia de COVID-19.

După criza economică din urmă cu un deceniu, Gheorghina Iacsity a descoperit întâmplător succesul plăcintei tradiţionale. În 2009, arădeanca a fost gazda unei emisiuni culinare, preparând invitaţilor deliciosul desert.

"Invitaţii emisiunii au fost foarte încântaţi şi mi-au sugerat să vând plăcinta, intuind că va avea succes. Ideea mi s-a părut foarte bună, mai ales că ne afectase mult criza, aşa că o săptămână mai târziu am mers cu plăcinta întinsă la primul târg, în oraşul învecinat Pecica, iar apoi la o expoziţie de produse tradiţionale din Arad. Când am văzut că oamenii stau la coadă pentru a cumpăra, am decis să merg mai departe şi să promovez acest desert în toată ţara", a declarat, pentru AGERPRES, Gheorghina Iacsity.

Arădeanca a început să participe la mai toate târgurile din judeţ, iar oamenii stăteau şi o oră la coadă pentru a cumpăra. Pentru că cererea a fost mare, iar comenzile au venit şi direct la patiseria din Turnu, fondatoarea afacerii a făcut angajări, investiţii în cuptoare noi şi planuri pentru a ajunge în cât mai multe locuri din ţară.

"Am început să fim prezenţi în toate târgurile mari de sărbători, la Cluj, Oradea, Timişoara şi chiar în străinătate, cum ar fi la Bruxelles, acolo unde România era reprezentată la diverse evenimente internaţionale de profil. Între timp, am obţinut şi certificat de la Ministerul Agriculturii pentru produs de manufactură românească tradiţională din ingrediente 100% naturale. Am înregistrat reţeta, denumirea şi sigla la OSIM, iar acum avem dosarul depus pentru a obţine certificat european pentru produse tradiţionale protejate", spune Gheorghina Iacsity.

Afacerea familiei din Turnu a rezistat în criza sanitară cauzată de SARS-CoV-2, chiar dacă se baza pe vânzări la târguri şi expoziţii, care au fost anulate în toată ţara, dar şi în restul Europei.

"Am început să livrăm produsul sub formă congelată într-un lanţ de magazine cu acoperire naţională şi într-un hipermarket din Arad. În unele magazine, se vinde ca produs congelat, în altele se coace în cuptoare şi se vinde ca produs gata de consum. Plăcinte coapte de noi vindem într-un magazin din Pecica, dar şi prin comenzi", spune întreprinzătoarea.

În această perioadă a sărbătorilor, comenzile au crescut, plăcinta întinsă de Turnu umplută cu nucă, mac, mere, dovleac, brânză sau varză murată fiind numai bună de pus pe masa de Revelion.

Reţeta plăcintei nu este una complicată, dar cere timp de preparare, mai ales pentru că aluatul trebuie foarte bine întins, "până este atât de subţire încât vezi prin el". Se întinde pe o faţă de masă albă, cu ajutorul căreia aluatul este apoi rulat, cuprinzând umplutura.

"E nevoie de 4 - 5 ore pentru a prelucra aluatul necesar la câteva tăvi de plăcintă. Mai întâi se prepară o cocă elastică ce este întinsă foarte subţire pe faţa de masă. Se aşază umplutura, apoi se rulează şi se formează un foietaj asemănător cu cel din comerţ, dar absolut diferit la gust, datorită ingredientelor 100% naturale. Folosim lapte de vacă, ouă şi făină de calitate, produse local, iar asta face diferenţa. O făină bună oferă elasticitate aluatului. La umplutură folosim fructe, nu gemuri. Chiar şi produsele noastre congelate au certificat care atestă această calitate", menţionează arădeanca.

Gheorghina Iacsity dezvăluie una dintre reţetele sale simple: "Pentru aluat se folosesc 800 grame de făină cernută, 500 mililitri de apă, o linguriţă de oţet, o linguriţă de sare şi ulei pentru întins. Aluatul se împarte în două şi se unge din abundenţă cu ulei, se acoperă şi se lasă să se odihnească cel puţin jumătate de oră. Se acoperă masa cu faţa de masă din pânză mai grea, pe care se pune o bucată de aluat, care se apasă cu pumnii până când mijlocul e foarte subţire şi transparent. Apoi, din centrul mesei, se trage de marginile aluatului, până ce marginile foii de plăcintă depăşesc marginea mesei. Se taie marginile aluatului de jur împrejur, iar foaia este gata de umplut, în acest caz cu vişine, care trebuie să fie fără sâmburi. Acestea se pun la o margine a foii de aluat şi se rulează cu ajutorul feţei de masă. Din fiecare foaie se fac câte două rulouri, care se pun în tavă pe hârtie de copt şi se introduc în cuptorul preîncins la 190 de grade. Se lasă la copt până se rumenesc, apoi se taie bucăţele, peste care se pune zahăr pudră".

Familia din Turnu are planuri pentru 2021, când speră că va lua sfârşit criza sanitară. Gama de deserturi va fi extinsă cu un cozonac tradiţional şi gomboţi cu prune congelate, pe care speră să îi distribuie şi în magazine din străinătate. AGERPRES/(AS - autor: Marian Buga, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Adrian Dădârlat)

Sursa foto: Gheorghina Iacsity

Citeşte şi:

VIDEO TRADIŢII ÎN BUCATE/ Sibiu: Turtă dulce de casă sau cornuleţe cu vanilie - în stil tradiţional săsesc

TRADIŢII ÎN BUCATE/ Sibiu: Zama de hrean - preparat de la Gura Râului

TRADIŢII ÎN BUCATE/ Covasna: Decoraţiuni cu gust - figurine din zahăr pentru pomul de Crăciun

TRADIŢII ÎN BUCATE/Reţetele Crăciunului - reinterpretate în restaurantele din Deltă; ozvar şi cuchea - pe masa ucrainenilor din Crişan

TRADIŢII ÎN BUCATE/ Timiş: Carne de grăsun şi cârnaţi care se ţin în untură peste an - tradiţional în zona Margina

TRADIŢII ÎN BUCATE/ Timiş: Arome tradiţionale româneşti şi austriece - ''împletite'' în bunătăţile de Crăciun