Așa cum se întâmplă de la începutul perioadei 'Sede Vacante' (vacanța Sfântului Scaun între moartea unui papă și alegerea succesorului său), membrii Colegiului Sacru se întrunesc luni dimineața în 'congregații generale', întâlniri cu ușile închise în timpul cărora se pun de acord asupra profilului viitorului papă și priorităților pentru următorul pontificat, transmite luni AFP.

Drumul pe care va merge Biserica Catolică, aflată la bifurcarea dintre o direcție progresistă și una conservatoare, va fi decisă de prinții bisericii, cardinalii electori care se reunesc începând de miercuri într-un conclav cu rezultat foarte incert, privind desemnarea succesorului Papei Francisc.

Printre membrii Colegiului Sacru al Cardinalilor se numără un număr record de 133 de electori - cei sub 80 de ani - cărora, începând de miercuri după-amiază, le revine dificila sarcină de a alege succesorul Papei Francisc, care a murit pe 21 aprilie la vârsta de 88 de ani. Francisc a fost un papă 'revoluționar' pentru unii, al cărui pontificat a fost, timp de doisprezece ani, marcat de o mare popularitate, dar și de o opoziție internă acerbă.

Arhitectul unei reforme profunde a instituției vechi de două mii de ani, iezuitul argentinian a numit aproximativ 80% dintre cardinalii electori, în special din țările aflate la periferia Bisericii, departe de Europa. Ca urmare a acestei restructurări, cu 70 de țări de pe cinci continente reprezentate, un record, acest conclav se conturează deja ca fiind cel mai internațional din istorie, dar și printre cele mai deschise, fără favoriți cerți.

De la italienii Pietro Parolin și Pierbattista Pizzaballa la maltezul Mario Grech, inclusiv arhiepiscopul de Marsilia Jean-Marc Aveline și filipinezul Luis Antonio Tagle, pe lista 'papabililor' au fost trecute mai multe nume. Mulți dintre ei, urmați de o mulțime de jurnaliști, au celebrat Liturghia în fiecare duminică în biserica din Roma care le-a revenit în momentul numirii lor.

Însă, la fel ca în cazul alegerii lui Jorge Bergoglio în 2013, 'o surpriză' este posibilă, a declarat pentru AFP expertul italian al Vaticanului Marco Politi, care îl descrie drept 'cel mai spectaculos conclav din ultimii cincizeci de ani'. Un avertisment care amintește de o zicală celebră din Roma: 'Cine intră în conclav ca papă, iese cardinal'.

La Vatican, pregătirile sunt în desfășurare de câteva zile, odată cu amenajarea Capelei Sixtine, care va găzdui acest ritual impresionant începând de miercuri - ora 16:30 (14:30 GMT) - în decorul maiestuos al frescelor lui Michelangelo, inclusiv al impresionantei Judecăți de Apoi.

În zilele următoare, izolați de lume, cardinalii vor vota de patru ori pe zi - de două ori dimineața, de două ori după-amiaza - prin scrutin secret, iar voturile vor fi apoi arse într-o sobă. Lumea va avea atunci ochii ațintiți asupra coșului de fum metalic care străpunge acoperișul capelei, din care, la fiecare două runde de vot, va ieși fum negru dacă nu se obține o majoritate de două treimi - 89 de voturi - pentru alegerea unui nou papă sau fum alb, când este ales un nou suveran pontif.

Scandalul abuzurilor sexuale, criza vocațiilor, rolul femeilor... Multe sunt provocările care îl așteaptă pe cel de-al 267-lea papă, atât șef de stat, cât și reper moral într-o lume cuprinsă de conflicte majore și marcată de dezvoltarea inteligenței artificiale.

Acoperit de aproximativ 5.000 de jurnaliști, acest conclav a stârnit un interes fără precedent în întreaga lume, mult dincolo de cercurile religioase, după cum o demonstrează milioanele de euro jucate la pariuri pe identitatea următorului papă, succesul jocurilor online și al filmului americano-britanic 'Conclave' cu Ralph Fiennes în rol principal, lansat în 2024.

Având în vedere că Europa este acum 'bătrână și obosită', ar fi 'natural' ca următorul papă să vină 'din Africa sau din Asia', a declarat cardinalul suedez Anders Arborelius într-un interviu publicat duminică de ziarul italian La Repubblica.

Pentru cardinalul Jean-Paul Vesco, arhiepiscop de Alger, linia de demarcație dintre cardinali 'nu este nici Nord-Sud, nici centru-periferie', ci este articulată mai degrabă între cei care doresc continuarea reformelor și cei care doresc revenirea la etosul catolic.

Confruntați cu profundele diviziuni care străbat Biserica, 'se poate spune ironic că există o alegere între un papă care încetinește și un papă care avansează foarte încet. Pentru că știm că nu va exista un Francisc al II-lea', prezice Marco Politi.

Confruntat cu diviziunile profunde din cadrul Bisericii, următorul papă trebuie să fie o figură a 'consensului' capabilă să 'repare' divergențele dintre diferitele tabere printr-o colegialitate mai mare, a adăugat el.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Anda Badea)