Numele 'papabililor', sau cardinalii favoriți de a urca pe Sfântul Scaun după moartea papei Francisc, circulă în presă de mai multă vreme, în contextul sănătății tot mai șubrede a papei din ultima perioadă. Alegerea unui nou papă va fi în mod categoric influențată de modificările aduse de Francisc geografiei conclavului cardinalilor electori, care s-a schimbat radical în cursul pontificatului său de 12 ani, deschizându-se spre zonele de la periferie, unde catolicismul devine mai puternic, transmite ANSA marți.

Conform agenției italiene de presă, principalii 'papabili' din acest moment sunt secretarul de stat al Vaticanului Pietro Parolin, arhiepiscopul de Bologna și președintele conferinței episcopilor italieni Matteo Zuppi, patriarhul Ierusalimului Pierbattista Pizzaballa, ungarul Peter Erdo, francezul Jean-Marc Aveline, olandezul Willem J. Eijk, filipinezul Luis Tagle care reprezintă catolicismul în expansiune în Asia, congolezul Fridolin Ambongo Besungu care reprezintă Africa fervent catolică și brazilianul Leonardo Ulrich Steiner, arhiepiscop de Manaus, care reprezintă zona Americii Latine care l-a dat chiar pe Francisc, primul papă argentinian din istorie.

Aproximativ 135 de cardinali vor participa la conclav, dintre care 108 au fost numiți de Francisc, 22 de predecesorul său german Benedict al XVI-lea și respectiv 5 de către papa polonez Ioan Paul al II-lea.

Unul dintre cardinalii numiți de Francisc este și unul dintre cei mai vehemenți critici ai săi, cardinalul german Gerhard Ludwig Mueller. Din grupul cardinalilor care se opun direcției mai liberale luată de Biserica Catolică în perioada pontificatului lui Francisc se numără și mai mulți episcopi africani, pentru care chiar și discuția despre homosexualitate este tabu, dar și cardinalii conservatori americani.

Sub conducerea lui Francisc, colegiul cardinalilor a devenit mai puțin eurocentric, numărul și influența cardinalilor italieni și occidentali diminuându-se considerabil, în contextul în care Vaticanul s-a concentrat asupra frontierelor lumii catolice, acolo unde se desfășoară acțiuni de misionariat și unde se formează noi comunități catolice expansive.

Astfel, aproximativ 59 de cardinali provin din Europa (dintre care 19 din Italia), 37 din Americi (16 din America de Nord, 4 din America Centrală și 17 din America de Sud), 20 de cardinali din Asia, 16 din Africa și 3 din Oceania.

Conform analiștilor, problemele cu care se vor confrunta cardinalii electori sunt reprezentative pentru o biserică mai puțin ancorată în apărarea vechilor privilegii și interese personale și mai deschisă spre vindecarea rănilor umanității în toate regiunile globului, în apărarea Creației, împotriva sărăciei și inegalității în toate dimensiunile lor, mai orientată spre periferii, așa cum le definea chiar Francisc, atât fizice cât și existențiale.

Un mare semn de întrebare, nu doar cu privire la conflictele armate care însângerează în prezent planeta, cu al treilea război mondial care se desfășoară fragmentat, bucată cu bucată, după cum spunea chiar Francisc, este relația cu politica într-o lume care, din acest punct de vedere, trece printr-o fază de schimbări rapide.

Cel mai tânăr membru al conclavului va fi cardinalul ucrainean Mykola Bycok, care a împlinit 45 de ani la 13 februarie. Cel mai în vârstă este spaniolul Carlos Osoro Sierra, care împlinește 80 de ani la 16 mai și ar putea astfel să fie descalificat de la vot, dacă se va ține cont de rituri în continuare. Cu doar o lună mai tânăr este și cardinalul Robert Sarah din Guineea, un fervent critic al declinului moral al secularismului occidental.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Adrian Dãdârlat)