Nivelurile record de gaze cu efect de seră au contribuit la creșterea temperaturilor până la un maxim istoric în 2024, accelerând topirea ghețarilor și a gheții marine, creșterea nivelurilor mării și aducând omenirea mai aproape de un prag esențial al încălzirii globale, a precizat miercuri organismul specializat în meteorologie al ONU, potrivit Reuters.

Temperaturile medii înregistrate anul trecut au fost cu 1,55 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, depășind recordul anterior, din 2023, cu 0,1 grade Celsius, a precizat Organizația Meteorologică Mondială (OMM) în raportul său climatic anual.

Statele lumii au convenit prin Acordul de la Paris, semnat în 2015, să depună eforturi pentru a limita creșterea temperaturilor la pragul de 1,5 grade Celsius peste media înregistrată în perioada 1850-1900.

Conform unor estimări preliminare, creșterea medie pe termen lung curentă este cuprinsă între 1,34 și 1,41 grade Celsius, apropiindu-se, dar fără să depășească pragul stabilit la Paris, potrivit OMM.

''Un lucru trebuie subliniat foarte clar și anume că un singur an peste creșterea de 1,5 grade Celsius nu înseamnă că pragul menționat în Acordul de la Paris a fost depășit în mod formal'', a declarat John Kennedy, coordonator științific al OMM și autor principal al studiului.

Dar incertitudinea este cuprinsă în date, ceea ce înseamnă că ea nu poate fi exclusă, a spus el cu prilejul unei conferințe de presă.

Potrivit raportului, este posibil ca și alți factori să fi determinat creșterea temperaturilor globale anul trecut, inclusiv modificări ale ciclului solar, o erupție vulcanică masivă și o scădere a aerosolilor de răcire.

Deși într-un mic număr de regiuni s-au înregistrat temperaturi în scădere, vremea extremă a provocat pagube în diferite locuri de pe glob: secete care au cauzat penurii alimentare și incendii de vegetație ce au dus la strămutarea a 800.000 de persoane, cel mai ridicat număr de la începutul înregistrărilor de acest tip în 2008.

Temperaturile ridicate de la suprafața oceanelor au înregistrat, de asemenea, un record, iar rata încălzirii se accelerează, concentrațiile în creștere de CO2 în oceane determinând creșterea nivelurilor de acidificare.

Ghețarii și gheața marină au continuat să se topească într-un ritm rapid, ceea ce a determinat creșterea nivelului mărilor până la un nou maxim. Din 2015 până în 2024, nivelul mărilor a crescut în medie cu 4,7 milimetri anual, în comparație cu 2,1 milimetri în perioada 1993-2002, potrivit datelor OMM.

John Kennedy a avertizat totodată asupra implicațiilor pe termen lung a topirii gheții în regiunile arctice și antarctice.

''Schimbările din aceste regiuni pot afecta tiparul de ansamblu al circulației curenților oceanici, ceea ce afectează clima la nivel global. Ceea ce se întâmplă la poli nu rămâne neapărat la poli'', a adăugat el. AGERPRES/(AS-redactor: Simona Tatu, editor: Florin Bădescu, editor online: Ady Ivaşcu)