Cercetătorii din Australia au stabilit o legătură între bolile cardiovasculare și vremea caniculară, estimând că povara bolilor de inimă s-ar putea dubla până în 2050 dacă tendințele climatice actuale vor continua să se manifeste, potrivit unui studiu publicat luni, informează DPA.

Oamenii de știință au descoperit că, în medie, 49.483 de ani de viață sănătoasă s-au pierdut anual din cauza bolilor cardiovasculare provocate de vremea caniculară în Australia în perioada 2003-2018.

Autorii studiului publicat în European Heart Journal au folosit date provenite din Baza de date australiană referitoare la povara bolilor sau deceselor provocate de bolile cardiovasculare pentru perioadă menționată.

Specialiștii au calculat apoi că aproximativ 7,3% din povara totală cauzată de bolile cardiovasculare sau de decese poate fi atribuită condițiilor meteo extreme.

Studiul sugerează că procentul s-ar putea dubla sau chiar tripla până în 2050, în funcție de diferitele scenarii privind emisiile diverselor gaze cu efect de seră schițate de Grupul interguvernamental de experți în evoluția climei (GIEC).

Scenariul emisiilor mai reduse ar corespunde unei poveri mai mici - 139.828, în medie, de ani de viață sănătoasă pierduți anual până în 2050 -, în timp ce un scenariu al unor emisii mai ridicate ar corespunde unei poveri mai mari - 161.095, în medie, de ani de viață sănătoasă pierduți anual până în 2050.

''În perioadele caniculare, inimile noastre trebuie să muncească mai mult pentru a ne ajuta să ne răcorim. Această presiune suplimentară poate fi periculoasă, în special pentru persoanele cu boli cardiovasculare'', a declarat profesorul Peng Bi, de la Universitatea Adelaide.

Primul studiu de acest tip

''Deși studiul nostru se referă la Australia, legătura fundamentală între temperaturile ridicate și un risc cardiovascular crescut a fost documentată la nivel global'', a adăugat el.

''Studiul combină mai mulți factori cheie - schimbările climatice, migrarea populației și scenarii adaptative - pentru a oferi o imagine completă asupra poverii bolii pe teritoriul Australiei'', a precizat autorul principal al cercetării, Jingwen Liu, de la Universitatea din Adelaide.

''Datorită acestui lucru, studiul nostru este unul dintre primele de acest tip la nivel global'', a adăugat el.

''Modelele noastre se bazează pe ipoteze care ar putea să nu cuprindă toate detaliile din viața reală; cu toate acestea, în ciuda acestor incertitudini, abordarea noastră exhaustivă face ca studiul să fie valoros pentru planificarea adaptării viitoare la schimbările climatice și strategii de atenuare'', a explicat Jingwen Liu.

Autorii au mai descoperit că există și o oportunitate pentru reducerea impactului temperaturilor ridicate asupra bolilor cardiovasculare prin strategii care să ajute oamenii să se adapteze la temperaturile ridicate.

''Descoperirile noastre îndeamnă, de asemenea, la investiții urgente în strategii de adaptare și minimizare a efectelor negative, cum ar fi planuri de răcorire în zonele urbane, campanii de sănătate publică, precum și reacții de urgență îmbunătățite în perioadele caniculare'', a precizat Peng Bi. AGERPRES/(AS-redactor: Simona Tatu, editor: Florin Bădescu, editor online: Adrian Dădârlat)