România trebuie să continue investiţiile începute în infrastructură, să-şi modernizeze sistemele sanitar şi de educaţie şi în acelaşi timp să profite de oportunităţile Pactului ecologic european, care oferă un sprijin unic pentru reorientarea profesională treptată a angajaţilor din industriile poluante. Sunt doar câteva dintre perspectivele pe termen scurt şi mediu pe care le întrevăd eurodeputaţii români din cele mai importante trei grupuri din Parlamentul European care au participat sâmbătă la o conferinţă online cu prilejul Zilei Europei.
 

Întrebat ce face Uniunea Europeană pentru a stimula investiţiile în contextul în care activitatea economică a scăzut şi şomajul a luat amploare, eurodeputatul din grupul Partidului Popular European Marian-Jean Marinescu a declarat că măsuri precum flexibilitatea în accesarea fondurilor europene şi în acordarea ajutorului de stat au fost deja luate şi vor ajuta mult statele membre.

"În următoarea perioadă trebuie să continuăm investiţiile pe care le-am început. Dacă ne referim la România, e nevoie de continuitate în infrastructură, e nevoie să modernizăm toată infrastructura sanitară, e nevoie să avem o schimbare majoră în educaţie şi apoi e nevoie să protejăm IMM-urile. Ele cred că au nevoie foarte mare de ajutor, în sensul de a le proteja forţa de muncă şi de a le furniza capital de lucru. Toate aceste măsuri au fost luate deja de Comisia Europeană şi vor fi altele în planul de redresare", a spus Marinescu.

Pe de altă parte, el crede că statele membre şi instituţiile europene trebuie să înveţe din lecţiile crizei şi să urmeze o perioadă de reflecţie asupra tratatelor.

"Cred că UE trebuie să se integreze mai mult, aţi văzut ce înseamnă să nu ai competenţe în anumite domenii, în sănătate, în educaţie, să nu ai competenţe să deschizi graniţele măcar pentru transportul de marfă. Cred eu că trebuie să urmeze o perioadă de reflecţie din partea statelor membre şi să accepte că UE trebuie să aibă mai multe competenţe şi trebuie să intervină ferm în anumite situaţii", a pledat eurodeputatul PNL.

La rândul ei, eurodeputata Carmen Avram din grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor a spus că România trebuie să fie foarte atentă la Pactul verde, despre care afirmă că "este probabil cea mai mare revoluţie după Revoluţia industrială".

"România are oportunităţi imense aici pentru că Pactul verde, deşi poate unii din anumite sectoare au sperat că el va fi abandonat pentru o vreme, merge înainte cu motoarele turate şi vor fi alocaţi bani foarte mulţi pentru acest Pact verde. România are o oportunitate pentru că poate aplica pentru proiecte", a spus Carmen Avram, făcând referire la Fondul de tranziţie care ar urma să sprijine închiderea treptată a industriilor poluatoare.

"Ori aceşti oameni care vor fi lăsaţi fără locuri de muncă trebuie să se reconfigureze, să-şi refacă viaţa profesională, să se îndrepte spre alte domenii, ori noi trebuie să avem capacitatea să creăm noi companii, care să fie în concordanţă cu planul ecologic şi trebuie să fim foarte atenţi la planurile pe care le putem depune", a explicat ea.

"Avem o ţară care încă nu este la fel de poluată ca alte state care au avut industrii foarte grele de-a lungul timpului, avem o situaţie a terenului agricol care este foarte bună, cea mai bună din UE, deci putem profita de ceea ce ne oferă Pactul verde şi putem obţine beneficii financiare şi sociale imense", a mai spus eurodeputata PSD.

Dragoş Pâslaru, eurodeputat din grupul Renew Europe, şi-a exprimat încrederea "atât în dimensiunea, cât şi în ambiţia acestui pachet" de redresare la nivelul UE, deşi recunoaşte că la început lucrurile nu păreau să se îndrepte spre o viziune comună.

"Avem noi instrumente, iar unul dintre ele este exact dosarul de care mă ocup, Programul pentru reforme structurale, care are două componente: o parte pentru zona euro şi una pentru zona non-euro. Pentru zona non-euro există acest instrument pentru convergenţă şi reformă. Practic, România, pe o alocare existentă de 25 de miliarde de euro are deja 1,2-1,3 miliarde de euro. Dacă discutăm de a pune deasupra încă 200 de miliarde, cum se discută acum, am avea o alocare mult mai interesantă şi pentru România", a spus Pâslaru, care este raportor pentru Programul de reforme structurale al UE.

El a mai precizat că "pentru ţările non-euro avem de luptat în perioada următoare şi pentru un instrument special de împrumuturi pentru balanţa de plăţi şi asta este cumva echivalentul Mecanismului European de Stabilitate".

În plus, a afirmat Dragoş Pâslaru, se poartă discuţii care să garanteze că nu se va lua "niciun euro de la politica de coeziune, Politica Agricolă Comună, care sunt foarte importante pentru ţări, cum e România, care sunt în acest moment într-un proces de convergenţă". AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea) 

Foto: (c) Biroul Parlamentului European în România / Facebook

Citiţi şi:

* VIDEO UE are nevoie de ''un moment Schuman'' şi a venit timpul ca România să intre în Schengen, susţin eurodeputaţii români 

* VIDEO Coronavirus: Conferinţă online de Ziua Europei organizată de Biroul PE în România, cu participarea eurodeputaţilor şi a societăţii civile