Românii, printre europenii care cred cel mai puțin în creșterea rolului UE în materie de securitate (Eurobarometru)

Doar 47% dintre români au afirmat la ultimul sondaj Eurobarometru că își doresc ca Uniunea Europeană să își asume un rol mai important în protejarea lor în fața crizelor globale și a riscurilor la adresa securității, proporție cu 19 puncte procentuale mai mică decât media europeană (66%). Pe de altă parte, românii sunt mult mai puțin pesimiști decât europenii în ceea ce privește scăderea standardului de viață în următorii cinci ani, 24% față de 33%.
Întrebați despre asumarea unui rol mai important de către UE în protejarea lor, alți 26% dintre românii intervievați au spus că blocul comunitar ar trebui să joace un rol mai puțin important, față de 10% media UE, 24% au afirmat că acesta trebuie să rămână la fel (21% în UE), iar 3% au spus că nu știu, potrivit sondajului Eurobarometru dat publicității marți de Parlamentul European. România este penultima în clasamentul UE din acest punct de vedere, pe ultimul loc fiind Polonia (44%). La polul opus se află Suedia, unde 87% dintre cetățeni că UE ar trebui să își asume un rol mai important în apărarea lor, urmată de Finlanda, Olanda (84% fiecare) și respectiv Cipru (83%).
De altfel, numai 34% dintre români cred că UE va juca un rol mai important în lume în următorii ani, față de 44% la nivelul UE.
Întrebați pe ce domenii ar trebui să-și concentreze atenția UE pentru a-și consolida poziția în lume, românii au răspuns în primul rând securitate alimentară și agricultură (32%), apărare și securitate - 31 %, respectiv competitivitate, economie și industrie - 29%. La nivelul UE, apărarea și securitatea se află pe primul loc (36%), urmată de competitivitate, economie și industrie (32%) și independență energetică, resurse și infrastructuri (27%).
Românii sunt pe ultimul loc în UE când vine vorba despre dorința ca solidaritatea să crească la nivelul UE în actualul context geopolitic. Întrebați dacă statele membre UE ar trebui să fie mai unite pentru a se confrunta cu actualele provocări globale, 75% dintre români au răspuns afirmativ la această întrebare, imediat în apropierea României aflându-se Cehia (78%), Polonia și Estonia (83% fiecare), în timp ce la polul opus sunt Malta (98%), Danemarca și Luxemburg (97%) și Cipru (95%). Media UE este în acest caz nu mai mică de 89%.
Pe de altă parte, 71% dintre români sunt total de acord că UE are nevoie de mai multe mijloace pentru a răspunde actualelor provocări globale, în condițiile în care media UE este de 76%. Slovenii (61%), slovacii și cehii (63%) și respectiv estonii (64%) cred cel mai puțin că UE are nevoie de mai multe mijloace pentru a răspunde noilor provocări globale.
Întrebați care sunt subiectele pe care ar vrea să le vadă abordate cu prioritate în Parlamentul European, românii au răspuns în primul rând inflația, prețurile în creștere și costul vieții (44%), sprijinirea economiei și crearea de noi locuri de muncă (38%) și lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale (30%). Apărarea și securitatea UE figurează abia pe locul al șaselea, figurând în răspunsurile a 22% dintre români. La nivelul UE apărarea și securitatea blocului comunitar se află pe locul al doilea, împreună cu lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale (ambele 31%), în timp ce locul întâi sunt inflația, prețurile în creștere și costul vieții (43%).
În general imaginea Parlamentului European s-a deteriorat în România față de precedentul sondaj Eurobarometru din iunie-iulie 2024, deși proporția românilor care cred că imaginea legislativului comunitar este 'total pozitivă' - 47% este mai mare decât media UE (41%). Proporția celor care au o părere foarte bună despre PE a scăzut însă cu șase puncte procentuale față de precedentul sondaj, în timp ce aceia care au părere 'total negativă' față de forul comunitar a crescut cu 14 puncte procentuale, până la 25%, mai mare decât media UE (19%).
Dacă la capitolul imagine 'total pozitivă' a PE România se află pe locurile 9-10 în UE, alături de Luxemburg (ambele 47%), la cel opus, respectiv imagine 'total negativă', doar în patru țări această percepție este la fel de defavorabilă sau chiar mai defavorabilă - Austria și Belgia (25%), Franța (28%) și Cehia (30%).
Totuși, proporția românilor care cred că legislativul comunitar trebuie să joace un rol mai important este în creștere cu cinci puncte procentuale față de ultimul Eurobarometru (până la 58%), aceeași tendință ca la nivelul UE, unde creșterea este de șase puncte procentuale (62%).
Imaginea UE la modul general este 'total pozitivă' pentru 51% dintre români (locul al 16-lea în UE), și 'total negativă' pentru 13%, în condițiile în care media UE este de 50% la primul capitol și 15% la al doilea.
În ceea ce privește deteriorarea standardului de viață în următorii cinci ani, românii sunt mai optimiști decât europenii. Aproape un sfert dintre români (24%) spun că standardul lor de viață va crește în acest interval (față de 14% media UE), 49% spun că va rămâne neschimbat, iar 24% spun că se va deteriora.
Românii sunt pe locul al zecelea din punctul de vedere al optimismului în ceea ce privește menținerea sau creșterea standardului de viață, cei mai optimiști fiind italienii și polonezii, dintre care doar 11% și respectiv 12% cred că li se va deteriora nivelul de trai. La polul opus sunt francezii și germanii, dintre care 53% și respectiv 47% se declară convinși că standardul de viață le va scădea în următorii cinci ani.
Cel mai mult s-a accentuat pesimismul din punctul de vedere al standardului de viață în Estonia (+18 puncte procentuale), Germania (+15 pp), Slovenia (+15 pp), respectiv Slovacia (+13 pp), în timp ce la polul opus se află Grecia, Cipru și Luxemburg, unde a scăzut de la ultimul sondaj proporția celor care cred că standardul de viață se va deteriora.
Aproape trei sferturi dintre cetățenii UE (74%) consideră că țara lor a beneficiat de pe urma apartenenței la UE. Acesta este cel mai mare rezultat înregistrat vreodată la nivelul UE într-un sondaj Eurobarometru pentru această întrebare de când a fost adresată pentru prima dată, în 1983, informează PE într-un comunicat. La fel ca anul trecut, 70% dintre cetățenii români participanți la sondaj consideră că România a beneficiat de pe urma apartenenței la UE.
Contribuția UE la menținerea păcii și la consolidarea securității reprezintă principalul motiv pentru care calitatea de membru este considerată benefică atunci când sunt centralizate răspunsurile la nivel european (35%). Respondenții din România consideră că apartenența la UE este benefică în primul rând pentru noile oportunități de angajare (42%).
'Două treimi dintre europeni doresc ca UE să joace un rol mai important pentru asigurarea protecției lor. Acesta este un apel clar la acțiune la care vom răspunde. Europa trebuie să fie mai puternică, astfel încât cetățenii noștri să se simtă în siguranță', a declarat președinta PE, Roberta Metsola, citată în comunicat.
'Parlamentul European se va asigura că fiecare propunere prezentată în acest sens este suficient de îndrăzneață și ambițioasă pentru a corespunde nivelului serios de amenințare cu care se confruntă Europa. Europa trebuie să ia atitudine astăzi, sau riscă să fie dată la o parte mâine', a adăugat ea.
Sondajul Eurobarometru din iarna anului 2025 al Parlamentului European a fost efectuat între 9 ianuarie și 4 februarie în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față, interviurile video fiind utilizate în Cehia, Danemarca, Finlanda, Malta, Țările de Jos și Suedia. În total, au fost realizate 26.354 de interviuri, iar rezultatele UE sunt ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară, mai informează comunicatul PE.AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor: Mariana Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Departamentul de Securitate Națională al SUA anunță retragerea desemnării României în Programul Visa Waiver
Departamentul de Securitate Internă al SUA (DHS), în consultare cu Departamentul de Stat, a anulat vineri desemnarea României în Programul Visa Waiver (VWP), conform unui comunicat publicat pe site-ul DHS. În pofida problemelor de securitate, Administrația Biden a desemnat România ca țară VWP la 9 ianuarie 2025. L
SUA exclud România din programul de călătorie fără vize Visa Waiver
Administrația președintelui american, Donald Trump, a anunțat vineri că retrage România din programul american Visa Waiver care permite călătoriile fără viză în Statele Unite, relatează Reuters. Administrația demisionară a președintelui de atunci, Joe Biden, anunțase la 9 ianuarie că admite România în program, afirmând că aceasta
Ziua Europei sărbătorită în Republica Moldova printr-un concert extraordinar al European Union Youth Orchestra
Orchestra de Tineret a Uniunii Europene (EUYO) va susține un concert de excepție în Republica Moldova pe 9 mai 2025, cu ocazia Zilei Europei. Sub bagheta dirijorului Jakub Przybycien - fost membru EUYO și finalist al prestigiosului Premiu Herbert von Karajan 2025 - tinerii muzicieni europeni vor interpreta lucrări de Enescu, Beethoven și
Raport RSF: Trump și criza economică submineaza libertatea presei în SUA; România, pe locul 55, între Liberia și Sierra Leone
Criza economică în care se află media și politicile pe care președintele SUA, Donald Trump, le pune în aplicare de la revenirea sa la Casa Albă au deteriorat situația libertății presei în Statele Unite, potrivit ultimului raport al organizației neguvernamentale din domeniu Reporters sans Frontiers (RSF) publicat vineri, informează EFE.
BTA: Președinții Bulgariei și României au în vedere noi poduri și legături mai strânse
Podurile existente la Vidin-Calafat și Ruse-Giurgiu sunt insuficiente în contextul creșterii continue a traficului în transporturi, a sporirii volumului încărcăturilor și a dorinței companiilor din regiune de a urmări proiecte comune, a afirmat Rumen Radev în timpul unei întâlniri cu președintele interimar al României, Ilie B
Valencia: Dolors Montserrat - prima femeie secretar general al PPE; Siegfried Mureșan, reales vicepreședinte
Dolors Montserrat a fost aleasă, miercuri, secretar general al Partidului Popular European (PPE), în cadrul Congresului formațiunii care a avut loc în perioada 29-30 aprilie, la Valencia, fiind prima femeie care ocupă această funcție. Tot miercuri, Siegfried Mureșan a fost reales vicepreședinte, fiind unul dintre cei zece demnitari
Eurodeputatul Siegfried Mureșan candidează pentru un nou mandat de vicepreședinte al Partidului Popular European
Eurodeputatul Siegfried Mureșan candidează pentru un nou mandat de vicepreședinte al Partidului Popular European (PPE) în cadrul Congresului formațiunii care se desfășoară la Valencia, în perioada 29 - 30 aprilie, printre prioritățile sale declarate aflându-se reprezentarea României la cel mai înalt nivel pentru a putea influența decizii
Departamentul de Stat al SUA aprobă posibila vânzare a unui sistem de apărare antiaeriană Patriot către România
Departamentul de Stat al SUA a aprobat potențiala vânzare către România a unui sistem de apărare antiaeriană Patriot și a echipamentelor aferente în valoare de 280 de milioane de dolari, a anunțat luni Pentagonul într-un comunicat, citat de Reuters. Agenția de cooperare pentru securitate și apărare a SUA precizează pe s
Funeralii Papa Francisc/ Medalia vizitei papei Francisc în România, depusă în sicriul său
Medalia vizitei papei Francisc în România a fost depusă în sicriul său la ceremonia de închidere a sicriului cu trupul neînsuflețit desfășurată vineri seara. Ceremonia a inclus ritul impresionant al acoperirii feței lui Francisc, primul papă iezuit din istoria Bisericii. În sicriu, a fost depusă o punguță cu monedele și meda
Serviciul Federal de Securitate al Rusiei a reținut un cetățean român pe care îl acuză de activități de spionaj în favoarea Ucrainei
Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse (FSB) din Soci, regiunea Krasnodar, a reținut un cetățean român, născut în 2002, despre care susține că este implicat în activități de spionaj în favoarea serviciilor speciale din Ucraina. FSB afirmă în anunțul publicat vineri pe site-ul său că, în vara anul
România și R. Moldova lansează construcția primului pod rutier peste Prut din ultimele șase decenii
Republica Moldova și România marchează împreună, sâmbătă, lansarea construcției primului pod rutier de autostradă peste râul Prut din ultimele șase decenii - Podul de la Ungheni, printr-un eveniment simbolic denumit generic Festivalul 'Podul de Flori'. Podul va uni localitatea Zagarancea din raionul Ungheni (R.
Furt artefacte românești/ Poliția olandeză arestează alți doi suspecți
Poliția olandeză a arestat miercuri alți doi suspecți în ancheta privind furtul de obiecte de artă de la Muzeul Drents din Assen, Țările de Jos, conform politie.nl. Unul d
Piotr Serafin, comisarul european pentru buget, luptă antifraudă și administrație publică, va vizita România
Comisarul european pentru buget, luptă antifraudă și administrație publică, Piotr Serafin, se va deplasa la București și Oradea, în perioada 24-25 aprilie, anunță Reprezentanța Comisiei Europene. Vizita înaltului oficial va fi axată pe îmbunătățirea incluziunii sociale, crearea de locuri de muncă și consolidarea comunităților
BTA/ Bulgaria și România îmbogățesc UE cu regiunea fertilă Dobrogea, spune directorul general al BTA
Odată cu aderarea Bulgariei și României la UE, Uniunea a câștigat una dintre cele mai fertile regiuni ale Europei - Dobrogea - a declarat directorul general al BTA, Kiril Vălcev, în cadrul unei conferințe locale desfășurate marți la Dobrici. Evenimentul a făcut parte din proiectul BTA 'Europa în Balcani: capacitatea de coeziune'.
România, prezentă la European Culture Street, eveniment ce deschide Sezonul Cultural Chengdu-Europa
România a fost prezentă la manifestarea European Culture Street, eveniment anual emblematic de diplomație publică, sub egida Uniunii Europene, care a marcat deschiderea Sezonului Cultural Chengdu-Europa, organizat de către autoritățile locale chineze, în colaborare cu o serie de consulate și ambasade ale Statelor membre UE. Ediția