Parlamentul European nu va începe negocierile cu Comisia Europeană privind viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2028-2034 dacă propunerea pe care o va prezenta miercuri executivul UE ignoră solicitările sale, în special în ceea ce privește existența unor bugete separate pentru Politica Agricolă Comună (PAC) și Politica de coeziune și menținerea finanțării pentru acestea, a declarat marți eurodeputatul român Siegfried Mureșan (PNL), coraportor al PE pentru viitorul cadru financiar multianual.

''Poziția mea ca negociator șef al PE va fi să păstrăm alocările pentru PAC și Politica de coeziune. Nu vom accepta în numele PE nicio punere sub semnul întrebării, nicio diminuare a rolului, nicio reducere a finanțării pentru aceste priorități'', a declarat Mureșan în cadrul unui briefing online pe această temă organizat de Biroul Parlamentului European în România.

El a admis în același timp că PAC și politica de coeziune trebuie aliniate noilor priorități, ''adică ele trebuie să evolueze, să se modernizeze, trebuie ca contribuția lor la creșterea competitivității să fie evidentă și, acolo unde este posibil, din proiecte de coeziune să avem și o contribuție la creșterea securității, adică să finanțăm proiecte cu întrebuințare duală, civilă și militară''.

Mureșan a explicat că executivul comunitar ar fi dorit să comaseze PAC și Politica de coeziune într-un fond comun, ''o diluare, o slăbire'' a celor două politici căreia PE i s-a opus categoric de la început.

''Când au apărut primele informații privind aceste intenții, am confruntat Comisia Europeană (...). Aceasta a negat vehement intențiile respective, după care a continuat munca, iar aceste demersuri ale CE au dus la reducerea semnificativă a încrederii Parlamentului European în Comisia Europeană. Știm între timp că intenția Comisiei Europene a fost de a dilua, de a slăbi politic agricolă comună și politica de coeziune, de a le dilua într-un fond comun european, fără bugete separate, fără o bază legală individuală'', a spus eurodeputatul PNL.

El a dat asigurări că legislativul comunitar a menționat foarte clar că dorește ''o PAC și o politică de coeziune distincte, separate, cu buget separat pentru fiecare și cu bază legală separată, astfel încât ambele politici să fie continuate, să fie ușor de identificat de către beneficiari''. De asemenea, s-a insistat pe o menținere a alocării distincte pentru regiuni în cadrul Politicii de coeziune.

''Acestea sunt condițiile Parlamentului European pentru viitorul PAC și al politicii de coeziune. Dacă Comisia Europeană ignoră aceste solicitări ale Parlamentului European, nu vom începe negocierile pe baza propunerii Comisiei Europene'', a afirmat Mureșan.

Parlamentul, dispus la concesii în anumite limite

Eurodeputatul român a explicat că, dacă executivul UE dorește includerea PAC și Politicii de coeziune în câte un plan național pentru fiecare stat membru, după modelul actualelor PNRR-uri, acest lucru ar putea fi acceptabil, însă doar cu condiția ca fiecare dintre ele să fie menținută, inclusiv ca buget și obiective, și să aibă o bază legală separată.

''Cred că, în cele din urmă, Comisia Europeană a înțeles cât de greșită ar fi fost propunerea sa inițială, că nu ar fi fost acceptată nici de statele membre, nici de Parlamentul European, nici de regiuni și nici de beneficiarii de fonduri europene și cred că nu va veni cu propunerea maximală fără baze legale pe PAC și pe politica de coeziune și cu un buget comasat, unde sumele să nu fie distincte pentru fiecare dintre aceste domenii'', și-a exprimat opinia coraportorul PE.

El a precizat însă că, dacă executivul UE va ține cont de așteptările PE, dar acestea nu vor fi pe deplin satisfăcute, legislativul UE va începe totuși negocierile, ''căci ar fi nefiresc ca oricare dintre instituții - Comise Consiliu, Parlament - să fie 100% satisfăcută la începutul procesului de negociere''.

''Deci (...) nu ne așteptăm ca Comisia Europeană să țină 100% cont de prioritățile Parlamentului, însă ne așteptăm să țină cont într-o manieră rezonabilă și să nu vină cu propuneri care să contravină flagrant așteptărilor Parlamentului. Dacă acest lucru se va întâmpla, adică dacă Comisia Europeană va ține cont într-o manieră rezonabilă, vom începe negocierile, atât pe buget, cât și pe toate dosarele sectoriale, și acolo suntem în procedură de codecizie pe fiecare dintre aceste dosare și rolul PE este semnificativ și acestea sunt pârghii importante pe care le avem'', a explicat Mureșan.

Mai multe fonduri proprii?

El susține că în prezent există 14 state membre în UE, printre care și România, care doresc o politică de coeziune ''ambițioasă, puternică, prezervată''.

În același timp, coraportorul PE privind viitorul CFM susține că există o deschidere mai mare pentru creșterea contribuțiilor la buget inclusiv din partea statelor net contributoare, așa-numiții ''frugali'' ai UE, dintre care Suedia și Finlanda au aderat între timp la NATO.

''Deci, pe scurt, aceste state contributoare nete au devenit mai conștiente de importanța Uniunii Europene, nu mai au o poziție atât de rigidă și mă aștept să fie dispuse să contribuie mai mult în bugetul UE, mai ales pentru proiecte de securitate și apărare'', a dat el asigurări, deși a explicat că nu se așteaptă ca acestea să anunțe public că sunt de acord cu creșteri de alocări până nu vor ști unde exact unde vor merge banii.

În condițiile în care UE are și povara de a fi obligată să ramburseze în perioada următoare și datoria contractată pentru finanțarea PNRR-urilor naționale, este posibil ca în viitorul CFM resursele proprii să joace un rol mai important, fapt către care statele membre ar fi mai deschise decât în trecut.

''Uniunea Europeană importă peste 5 miliarde de pachete de mici valori anual, de valori de până la 150 de euro, care sunt scutite de la plata oricăror taxe vamale. Mă aștept ca Comisia Europeană să propună o mică taxă vamală pentru toate pachetele importante'', a exemplificat eurodeputatul una dintre posibilele surse de venituri proprii ale UE, care ar mai putea proveni și dintr-o eventuală taxare a giganților tehnologici sau a tranzacțiilor financiare.

Poziția României, fragilizată de rata de absorbție scăzută

Nu în ultimul rând, Mureșan a subliniat că ''poziția României ar fi mai puternică dacă rata de absorbție la Politica de coliziune ar fi mai mare''.

''Noi am reușit mereu, la finalul exercițiilor bugetare desfășurate de când am aderat la Uniunea Europeană până acum, să avem rate de absorbție foarte bune, atât în 2007-2013, cât și în 2014-2020, însă am reușit să absolvim fondurile care ni se cuvin extrem de târziu'', a spus eurodeputatul român, precizând că situația este doar parțial una de înțeles.

Dacă este de înțeles că România a insistat pe absorbția fondurilor din perioada 2014 - 2020, în condițiile în care acestea au fost la dispoziția țării până la sfârșitul anului 2023 (datorită opțiunii așa-numite ''n+3'', care a adăugat trei ani la perioada de programare - n.r.) și apoi pe implementarea PNRR-ului, ''a fost greșit faptul că a fost ignorat noul exercițiu bugetar multianual''.

''Aceasta este, de fapt, greșeala majoră. Guvernul a procedat corect prioritizând vechiul exercițiu, a procedat corect concentrându-se și pe PNRR, dar a cheltuit prea mult capital politic, prea multe energie acolo și a făcut o greșeală majoră ignorând începerea absorbției din exercițiul bugetar 2021-2027. Avem întârzieri și cu cât reușim în următoarele luni să accelerăm rata de absorbție aici, cu atât vom fi mai credibili când vom solicita o politică de coliziune ambițioasă și în viitor'', a declarat Mureșan.

România are în prezent o rată de absorbție de 15% din fondurile de coeziune, din care 9,3% reprezintă plăți ale CE, dar ''a început absorbția în ultimele luni'', a mai precizat sursa citată. AGERPRES/(A - editor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)