Consiliul Europei avertizează cu privire la agravarea supraaglomerării din închisorile de pe continent (raport)
Consiliul Europei a avertizat vineri, în raportul său anual, cu privire la agravarea supraaglomerării din închisorile de pe continent, cu creșteri semnificative ale numărului de deținuți în numeroase țări, în timp ce alte state au mai mulți deținuți decât locuri disponibile.
În raportul său, Statisticile Penale Anuale privind Populația din Penitenciare din 2024 (SPACE I), Consiliul Europei notează că între 31 ianuarie 2023 și 31 ianuarie 2024, numărul de deținuți la 100 de locuri disponibile a crescut de la 93,5 la 94,9.
În țări cu peste 500.000 de locuitori, 15 administrații penitenciare au raportat că au mai mulți deținuți decât locuri disponibile. Șase administrații penitenciare au raportat o supraaglomerare severă: Slovenia (134 de deținuți la 100 de locuri), Cipru (132), Franța (124), Italia (118), România (116) și Belgia (113).
Acest indicator s-a înrăutățit în Franța, ajungând la 132 la 1 martie a acestui an și depășind 200 de deținuți la o sută de locuri disponibile în unele închisori sau unități, conform datelor ulterioare ale Ministerului Justiției din Franța, informează EFE.
Alte opt administrații penitenciare au raportat o supraaglomerare moderată: Croația (110), Irlanda (105), Suedia (105), Ungaria (104), Azerbaidjan (103), Finlanda (103), Turcia (102) și Macedonia de Nord (101). În plus, administrațiile penitenciare din Scoția (100) și Anglia și Țara Galilor (Regatul Unit, 98), precum și Serbia (98), au funcționat la capacitate maximă sau aproape de aceasta, fluctuații minore ale numărului de încarcerări putând duce la supraaglomerare.
Consiliul Europei, cu sediul la Strasbourg, adaugă, de asemenea, că în perioada de un an încheiată la 31 ianuarie 2024, 13 dintre membrii săi au înregistrat o creștere semnificativă a populației penitenciare, în frunte cu Slovenia (+25,4%), Suedia (+15,5%) și Malta (+11,1%).
La 31 ianuarie 2024, în cele 51 de administrații penitenciare ale statelor membre ale Consiliului Europei erau deținuți 1.021.431 de oameni, ceea ce reprezintă o rată medie a populației penitenciare de 105 deținuți la 100.000 de locuitori pe întreg continentul. Luând în considerare administrațiile penitenciare din țările cu o populație de peste un milion de locuitori care au transmis date atât pentru 2023, cât și pentru 2024, rata medie a populației penitenciare europene a scăzut ușor, de la 116,2 la 115,1 deținuți la 100.000 de locuitori (-0,9%).
Treisprezece administrații penitenciare au înregistrat o creștere semnificativă a ratelor populației penitenciare din ianuarie 2023 până în ianuarie 2024, în țări cu peste 500.000 de locuitori: Slovenia (+25,4%), Suedia (+15,5%), Malta (+11,1%), Serbia (+9,4%), Croația (+8,3%), Azerbaidjan (+8,3%), Italia (+7,8%), Albania (+7,5%), Regatul Unit (Irlanda de Nord, +6,9%), Belgia (+6,8%), Regatul Unit (Scoția, +6,7%), Regatul Unit (Anglia și Țara Galilor, +6,4%) și Irlanda (+5,4%). Ratele de încarcerare au scăzut substanțial doar în Bulgaria (-14,5%), Luxemburg (-14,5%), Turcia (-12,9%), Estonia (-12%), Lituania (-9,4%) și Ungaria (-7,3%), rămânând stabile în 24 de administrații penitenciare.
În pofida acestor scăderi, țările cu cele mai mari rate de încarcerare au fost Turcia (356 de deținuți la 100.000 de locuitori), Azerbaidjan (264), Georgia (261), Republica Moldova (235), Polonia (202), Ungaria (195), Albania (192), Cehia (180), Slovacia (179), Serbia (177), Letonia (175) și Muntenegru (164). Alte țări cu rate ridicate de încarcerare sunt Lituania (158), Regatul Unit (Anglia și Țara Galilor, 145) și Macedonia de Nord (143).
Cele mai mici rate de încarcerare s-au înregistrat în Olanda (54), Norvegia (54,1) și Bosnia-Herțegovina (54,2).
''Suprapopularea compromite serios condițiile de viață ale populației penitenciare și eforturile de reintegrare ale administrațiilor'', notează în raport profesorul Marcelo Aebi, șeful echipei de la Universitatea din Lausanne (Elveția) care a elaborat documentul.
Cetățenii străini reprezintă o parte substanțială a populației penitenciare din Europa, dar prezența lor este distribuită extrem de inegal. Conform mediei aritmetice, 25% dintre deținuții din închisorile europene sunt cetățeni străini, dar mediana (care ia toate elementele care se mediază și găsește valoarea din mijloc - n.r.) este de doar 16%. Această diferență mare subliniază o distribuție dezechilibrată, modelată de fluxurile de migrație, cadrele juridice și geografia geopolitică.
La o extremă a spectrului, administrații penitenciare din Elveția (72%), Grecia (54%), Austria (53%), Catalonia, în Spania (50%) și Germania (49%) raportează procente foarte mari de deținuți străini. În schimb, mai multe administrații penitenciare din Europa de Est - cum ar fi România (1,1%), Republica Moldova (1,3%) și Azerbaidjan (2%) - înregistrează unele dintre cele mai mici procente de deținuți străini. Acest model geografic reflectă în linii mari schimbările demografice europene de la începutul anilor 2000: țările din Europa de Vest au înregistrat o creștere a populației alimentată de imigrație, în timp ce națiunile din Europa de Est se confruntă adesea cu un declin al populației din cauza emigrării.
Potrivit AFP, cele mai frecvente infracțiuni pentru care oamenii ajung la închisoare sunt traficul de droguri (16,7%) și furtul (12,3%).
Proporția femeilor din închisorile europene este de 4,9%, o cifră ''remarcabil de consistentă în toate țările'', potrivit Consiliului Europei.
Situația României
Potrivit raportului Consiliului Europei consultat de AGERPRES, România are un total de 23.879 de deținuți, ceea ce reprezintă 125,3 deținuți la 100.000 de locuitori, iar densitatea în centrele penitenciare este de 116,3 deținuți la 100 de locuri disponibile. Unui angajat dintr-un penitenciar îi revin 1,8 deținuți.
Vârsta medie a populației carcerale din România este de 38 de ani. Treisprezece la sută din întreaga populație carcerală are între 18 și 25 de ani, 69% între 26 și 49 de ani, 16% între 50 și 64 de ani și 2,8% între 65 de ani și peste.
În cazul României, procentul femeilor din întreaga populație carcerală este de 4,5%, iar cel al străinilor de 1,1%.
În ceea ce privește motivul condamnărilor, 23,1% din populația carcerală a fost condamnată pentru omucidere sau tentativă de omucidere, 17,3% pentru furt și doar 5,6% pentru infracțiuni legate de droguri.
Un procent de 12,7% deținuți nu au încă o sentință definitivă. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Oana Țoiu la Paris: România trebuie să își consolideze apărarea antiaeriană (AFP)
România trebuie să își consolideze apărarea antiaeriană, cu ajutorul aliaților săi, a declarat miercuri, la Paris, ministrul român de Externe, Oana Țoiu, la cinci zile după ce o presupusă dronă rusească a rănit două persoane într-o regiune de la frontiera cu Ucraina, relatează agenția France Presse. Țoiu a spus că, deși în prezent
Reuniune la Ambasada României la Canberra privind cooperarea dintre România și Australia în domeniul IT și al inteligenței artificiale
Ambasada României în Australia a organizat, miercuri, o reuniune dedicată oportunităților de cooperare dintre România și Australia în domeniile IT și inteligenței artificiale. Evenimentul, desfășurat la sediul misiunii diplomatice, a reunit peste 20 de participanți, inclusiv reprezentanți ai Parlamentului Federal austra
Securitatea la Marea Neagră, în centrul unui simpozion organizat de România și Belgia
Securitatea la Marea Neagră, combaterea amenințărilor hibride și consolidarea Flancului Estic al NATO s-au aflat în centrul unui simpozion organizat la Bruxelles de Ambasada României în Belgia, Ministerul belgian al Afacerilor Externe și Institutul Regal Egmont pentru Relații Internaționale. Evenimentul, desfășurat luni în contextul ani
Rusia nu va lăsa fără răspuns decizia României de a închide Consulatul General al Federației Ruse din Constanța
Rusia nu va lăsa fără răspuns decizia neprietenoasă a României privind închiderea Consulatului General al Federației Ruse din Constanța, a declarat luni purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, citată de TASS și Lenta.ru. 'Acțiunile neprietenoase ale autorităților române cu siguranță nu v
VIDEO Dronă căzută la Galați/56 de țări condamnă la ONU comportamentul 'inacceptabil' al Rusiei
Peste 56 de țări, în special membre ale Uniunii Europene și ale NATO, au denunțat luni la ONU comportamentul 'inacceptabil' al Rusiei după prăbușirea unei drone pe o clădire la Galați în România, săptămâna trecută, conform unei declarații citite de ministrul român de externe, Oana Țoiu, scrie AFP. '&Ic
Un diplomat rus afirmă că România este dispusă să dea vina pe Rusia pentru orice incident
Reprezentantul permanent al Rusiei pe lângă organismele internaționale de la Viena, Mihail Ulianov, a declarat luni că România este dispusă să atribuie Rusiei orice incident 'neplăcut', comentând impactul unei drone asupra unei clădiri din orașul românesc Galați, care a avut loc săptămâna trecută, relatează EFE.
Nava de asalt amfibiu 'Castilla' aduce în România 200 de infanteriști marini spanioli
Nava de asalt amfibiu 'Castilla', aparținând Marinei spaniole, se îndreaptă spre România cu cea mai mare parte a militarilor din infanteria marină spaniolă care vor participa la o nouă misiune pe flancul estic al NATO, potrivit portalului Infodefensa.com La bord se află, de asemenea, vehicule Vamtac și Pirana IIIC, precum și echipamen
Dronă căzută la Galați: Kremlinul susține că nu a primit răspuns la cererea adresată României de a examina resturile dronei
Rusia nu a primit până acum un răspuns din partea Bucureștiului la afirmația președintelui Vladimir Putin potrivit căreia Moscova este gata să examineze epava dronei care s-a prăbușit în Rom&
Dronă căzută la Galați/Zelenski îi mulțumește președintelui Dan pentru claritate,după ce acesta a anunțat că drona e de proveniență rusească
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a mulțumit duminică președintelui român Nicușor Dan pentru claritate într-o postare pe platforma X, după ce acesta a afirmat că drona prăbușită la
Dronă căzută la Galați: Reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU luni
Ambasadorul României la ONU, Cornel Feruță, a anunțat că luni, la ora locală 15:00, va avea loc la sediul ONU din New York o reuniune în sesiune specială a Consiliului de Securitate, la solicitarea țării noastre. 'Imediat după
Dronă căzută la Galați/Oficial de rang înalt din Senatul SUA reafirmă sprijinul Washingtonului pentru România
Președintele Comisiei pentru Relații Externe din Senatul SUA, senatorul republican Jim Risch, a condamnat sâmbătă, într-o postare pe rețeaua X, 'încălcarea nesăbuită a spațiului aerian românesc de către Rusia' și a reafirmat sprijinul Statelor Unite pentru România și aliații NATO, după
Dronă căzută la Galați/Tusk: Țările membre ale NATO ar trebui să ia 'în serios', în sfârșit, 'provocările' Rusiei
Țările membre ale NATO ar trebui să ia 'în serios', în sfârșit, 'provocările' Rusiei, cum a fost și incidentul cu drona prăbușită în România, dar și afirmații ca cele făcute de fostul președinte rus Dmitri Medvedev, potrivit căruia 'cetățenii UE nu vor mai putea dormi liniștiți', a declarat sâmbătă premierul
Dronă căzută la Galați/UE: Rusia, responsabilă pentru acțiunile care amenință securitatea cetățenilor europeni
Uniunea Europeană condamnă ferm 'incidentul grav' de vineri, când o dronă rusească încărcată cu explozibili, implicată într-un atac asupra Ucrainei, s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din Galați, a transmis Înaltul Reprezentant al UE, în numele statelor membre, într-un comunicat publicat vineri seara pe site-ul Consiliului
Drona prăbușită la Galați era rusească, confirmă NATO
Drona căzută în noaptea de joi spre vineri peste un bloc de locuințe la Galați, în timpul unui atac aerian al Rusiei asupra Ucrainei, este de origine rusească, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Comandamentului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SHAPE), Martin O'Donnell, transmite Reuters. Ministerul român
Putin susține că originea dronei căzute la Galați nu este clară și cere ca Rusia să investigheze epava aparatului
Președintele rus Vladimir Putin a pus vineri sub semnul întrebării originea rusească a dronei care s-a prăbușit noaptea trecută peste un bloc din Galați și a cerut României dovezi în acest sens, relatează agențiile Reuters și EFE. Vorbind în fața presei la finalul unei vizite în Kazahstan, președintele rus a susți