Consiliul Europei avertizează cu privire la agravarea supraaglomerării din închisorile de pe continent (raport)
Consiliul Europei a avertizat vineri, în raportul său anual, cu privire la agravarea supraaglomerării din închisorile de pe continent, cu creșteri semnificative ale numărului de deținuți în numeroase țări, în timp ce alte state au mai mulți deținuți decât locuri disponibile.
În raportul său, Statisticile Penale Anuale privind Populația din Penitenciare din 2024 (SPACE I), Consiliul Europei notează că între 31 ianuarie 2023 și 31 ianuarie 2024, numărul de deținuți la 100 de locuri disponibile a crescut de la 93,5 la 94,9.
În țări cu peste 500.000 de locuitori, 15 administrații penitenciare au raportat că au mai mulți deținuți decât locuri disponibile. Șase administrații penitenciare au raportat o supraaglomerare severă: Slovenia (134 de deținuți la 100 de locuri), Cipru (132), Franța (124), Italia (118), România (116) și Belgia (113).
Acest indicator s-a înrăutățit în Franța, ajungând la 132 la 1 martie a acestui an și depășind 200 de deținuți la o sută de locuri disponibile în unele închisori sau unități, conform datelor ulterioare ale Ministerului Justiției din Franța, informează EFE.
Alte opt administrații penitenciare au raportat o supraaglomerare moderată: Croația (110), Irlanda (105), Suedia (105), Ungaria (104), Azerbaidjan (103), Finlanda (103), Turcia (102) și Macedonia de Nord (101). În plus, administrațiile penitenciare din Scoția (100) și Anglia și Țara Galilor (Regatul Unit, 98), precum și Serbia (98), au funcționat la capacitate maximă sau aproape de aceasta, fluctuații minore ale numărului de încarcerări putând duce la supraaglomerare.
Consiliul Europei, cu sediul la Strasbourg, adaugă, de asemenea, că în perioada de un an încheiată la 31 ianuarie 2024, 13 dintre membrii săi au înregistrat o creștere semnificativă a populației penitenciare, în frunte cu Slovenia (+25,4%), Suedia (+15,5%) și Malta (+11,1%).
La 31 ianuarie 2024, în cele 51 de administrații penitenciare ale statelor membre ale Consiliului Europei erau deținuți 1.021.431 de oameni, ceea ce reprezintă o rată medie a populației penitenciare de 105 deținuți la 100.000 de locuitori pe întreg continentul. Luând în considerare administrațiile penitenciare din țările cu o populație de peste un milion de locuitori care au transmis date atât pentru 2023, cât și pentru 2024, rata medie a populației penitenciare europene a scăzut ușor, de la 116,2 la 115,1 deținuți la 100.000 de locuitori (-0,9%).
Treisprezece administrații penitenciare au înregistrat o creștere semnificativă a ratelor populației penitenciare din ianuarie 2023 până în ianuarie 2024, în țări cu peste 500.000 de locuitori: Slovenia (+25,4%), Suedia (+15,5%), Malta (+11,1%), Serbia (+9,4%), Croația (+8,3%), Azerbaidjan (+8,3%), Italia (+7,8%), Albania (+7,5%), Regatul Unit (Irlanda de Nord, +6,9%), Belgia (+6,8%), Regatul Unit (Scoția, +6,7%), Regatul Unit (Anglia și Țara Galilor, +6,4%) și Irlanda (+5,4%). Ratele de încarcerare au scăzut substanțial doar în Bulgaria (-14,5%), Luxemburg (-14,5%), Turcia (-12,9%), Estonia (-12%), Lituania (-9,4%) și Ungaria (-7,3%), rămânând stabile în 24 de administrații penitenciare.
În pofida acestor scăderi, țările cu cele mai mari rate de încarcerare au fost Turcia (356 de deținuți la 100.000 de locuitori), Azerbaidjan (264), Georgia (261), Republica Moldova (235), Polonia (202), Ungaria (195), Albania (192), Cehia (180), Slovacia (179), Serbia (177), Letonia (175) și Muntenegru (164). Alte țări cu rate ridicate de încarcerare sunt Lituania (158), Regatul Unit (Anglia și Țara Galilor, 145) și Macedonia de Nord (143).
Cele mai mici rate de încarcerare s-au înregistrat în Olanda (54), Norvegia (54,1) și Bosnia-Herțegovina (54,2).
''Suprapopularea compromite serios condițiile de viață ale populației penitenciare și eforturile de reintegrare ale administrațiilor'', notează în raport profesorul Marcelo Aebi, șeful echipei de la Universitatea din Lausanne (Elveția) care a elaborat documentul.
Cetățenii străini reprezintă o parte substanțială a populației penitenciare din Europa, dar prezența lor este distribuită extrem de inegal. Conform mediei aritmetice, 25% dintre deținuții din închisorile europene sunt cetățeni străini, dar mediana (care ia toate elementele care se mediază și găsește valoarea din mijloc - n.r.) este de doar 16%. Această diferență mare subliniază o distribuție dezechilibrată, modelată de fluxurile de migrație, cadrele juridice și geografia geopolitică.
La o extremă a spectrului, administrații penitenciare din Elveția (72%), Grecia (54%), Austria (53%), Catalonia, în Spania (50%) și Germania (49%) raportează procente foarte mari de deținuți străini. În schimb, mai multe administrații penitenciare din Europa de Est - cum ar fi România (1,1%), Republica Moldova (1,3%) și Azerbaidjan (2%) - înregistrează unele dintre cele mai mici procente de deținuți străini. Acest model geografic reflectă în linii mari schimbările demografice europene de la începutul anilor 2000: țările din Europa de Vest au înregistrat o creștere a populației alimentată de imigrație, în timp ce națiunile din Europa de Est se confruntă adesea cu un declin al populației din cauza emigrării.
Potrivit AFP, cele mai frecvente infracțiuni pentru care oamenii ajung la închisoare sunt traficul de droguri (16,7%) și furtul (12,3%).
Proporția femeilor din închisorile europene este de 4,9%, o cifră ''remarcabil de consistentă în toate țările'', potrivit Consiliului Europei.
Situația României
Potrivit raportului Consiliului Europei consultat de AGERPRES, România are un total de 23.879 de deținuți, ceea ce reprezintă 125,3 deținuți la 100.000 de locuitori, iar densitatea în centrele penitenciare este de 116,3 deținuți la 100 de locuri disponibile. Unui angajat dintr-un penitenciar îi revin 1,8 deținuți.
Vârsta medie a populației carcerale din România este de 38 de ani. Treisprezece la sută din întreaga populație carcerală are între 18 și 25 de ani, 69% între 26 și 49 de ani, 16% între 50 și 64 de ani și 2,8% între 65 de ani și peste.
În cazul României, procentul femeilor din întreaga populație carcerală este de 4,5%, iar cel al străinilor de 1,1%.
În ceea ce privește motivul condamnărilor, 23,1% din populația carcerală a fost condamnată pentru omucidere sau tentativă de omucidere, 17,3% pentru furt și doar 5,6% pentru infracțiuni legate de droguri.
Un procent de 12,7% deținuți nu au încă o sentință definitivă. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Georgia: Au început manevrele militare internaționale 'Trojan Footprint', la care participă și România
Manevrele militare ale forțelor de trupe speciale intitulate 'Trojan Footprint' au început miercuri în Georgia cu participarea unor militari din Spania, Statele Unite, Polonia, Regatul Unit, România și țara gazdă, conform Ministerului georgian al Apărării, informează EFE. Potrivit comandamentului militar al Georgiei, exercițiile se de
Concert extraordinar de Ziua Europei la Reggia di Caserta, organizat de Ambasada României în Italia
Cu prilejul Zilei Europei, sărbătorită la 9 mai, Ambasada României în Italia a organizat, în cadrul Anului Cultural România-Italia, un recital extraordinar desfășurat în magnificul cadru al Reggia di Caserta și dedicat celebrării valorilor culturale și spirituale care unesc popoarele europene, potrivit paginii de
Comisia Europeană își propune să combată mai bine sărăcia, lipsa de adăpost și excluziunea socială
Comisia Europeană își propune să combată mai bine sărăcia, lipsa de adăpost și excluziunea socială în Uniunea Europeană, în contextul în care blocul comunitar se luptă să depășească efectele economice ale unei serii de crize globale, relatează dpa. 'Europa a fost întotdeauna definită nu doar prin puterea sa economică, ci și pr
Vernisajul expoziției de fotografie 'Natura în imagini - AGERPRES' a avut loc la Bruxelles
Ambasada României în Regatul Belgiei, în parteneriat cu Agenția Națională de Presă AGERPRES, a organizat marți, 5 mai 2026, la sediul Secției Consulare, vernisajul expoziției de fotografie 'Natura în imagini - AGERPRES', potrivit unui
Socialiștii europeni le cer partenerilor români ca noul guvern să fie pro-european
Partidul Socialiștilor Europeni (PSE) și-a manifestat marți sprijinul față de 'formarea rapidă a unui guvern pro-european cu o nouă conducere' în România, în urma demiterii guvernului condus de Ilie Bolojan după o moțiune de cenzură, relatează agenția EFE. 'PES se menține ferm alături de partidul său membru român, Partidul S
Căderea guvernului Bolojan deschide o perioadă de incertitudine pentru România (agenții de presă)
Moțiunea de cenzură inițiată de parlamentarii PSD, AUR și PACE - Întâi România împotriva guvernului condus de liberalul Ilie Bolojan a fost adoptată marți de parlament, decizie relatată pe larg de agențiile internaționale de presă, care anticipează o perioadă de incertitudine pentru țara noastră. EFE notează că adoptarea moțiunii de cen
VIDEO Președintele României, Nicușor Dan, a sosit la Erevan pentru a participa la summitul CPE și la summitul UE-Armenia
Președintele României, Nicușor Dan, a sosit în Armenia pentru a participa la cea de-a 8-a ediție a summitului Comunității Politice Europene (CPE) și la primul summit UE-Armenia. Președintele Parlamentului armean, Alen Simonyan, l-a întâmpinat pe președintele Dan la Aeroportul Zvartnots, transmite Armenpress. La summitul
Victor Negrescu/Combaterea hărțuirii online: Comisia Europeană ar trebui să vină cu o propunere până la finalul anului
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Eurodeputatul PSD Victor Negrescu a declarat joi, la Strasbourg, că se așteaptă ca executivul UE să vină cu o propunere până la finalul anului pentru înăsprirea măsurilor împotriva hărțuirii cibernetice, care ar putea fi adoptată în procedură de urgență de Parlamentul Eu
Ungaria: Tisza nu se va implica în înființarea de partide în afara țării, declară un responsabil al viitoarei formațiuni guvernamentale
Partidul Tisza, care va prelua în curând guvernarea în Ungaria, lucrează 'pentru unitate și reconciliere națională', nu va contribui la formarea niciunui nou partid în țările vecine și nu va sprijini inițiative 'care ar putea diviza comunitatea', a afirmat joi Zoltan Tarr, vicepreședinte al Tisza și viitor ministru al relațiilor social
Se încearcă readucerea Pactului verde sub diverse denumiri, afirmă Winkler despre propunerile președintei CE în energie
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Se încearcă readucerea Pactului verde sub diverse denumiri cu ocazia crizei din Orientul Mijlociu, argumentându-se cu necesitatea scăderii dependențelor UE, a declarat miercuri eurodeputatul UDMR Iuliu Winkler, după discursul susținut în plen de Ursula von der Leyen privind o serie
Schimb de replici între liderii principalelor grupuri politice din PE pe tema situației politice din România
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Președintele grupului Partidului Popular European, Manfred Weber, a tras miercuri un semnal de alarmă în plenul Parlamentului European privind situația din România, referindu-se la moțiunea de cenzură comună PSD-AUR, și întrebând-o direct pe lidera grupului S&D, Iratxe Perez Garc
Siegfried Mureșan/bugetul multianual: Mandatul obținut în PE e o victorie; șefii de stat și de guvern trebuie să aibă o gândire europeană
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan consideră că adoptarea mandatului de negociere al Parlamentului European pentru viitorul buget multianual al UE cu o majoritate absolută reprezintă o victorie și afirmă că obstacolul principal pe care îl vede în viitoarele discuții este că fiecare preș
Diana Iovanovici Șoșoacă anunță după votul de ridicare a imunității că va da în judecată PE la CJUE
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Eurodeputata Diana Iovanovici Șoșoacă a anunțat marți, după votul din Parlamentul European prin care i s-a ridicat imunitatea pentru zece din cele unsprezece solicitări ale Parchetului General, că va acționa în judecată legislativul comunitar la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. În
Parlamentul European a votat pentru ridicarea imunității eurodeputatei Diana Iovanovici Șoșoacă
Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Parlamentul European a votat marți pentru ridicarea imunității eurodeputatei Dianei Iovanovici Șoșoacă pentru toate presupusele infracțiuni pentru care este anchetată în România, cu o singură excepție, cea legată de un discurs susținut în plenul legislativului european în care îl el
Iratxe Garcia Perez spune că a primit asigurări de la liderul PSD că partidul nu va forma un guvern cu extrema dreaptă
Lidera grupului S&D din Parlamentul European, Iratxe Garcia Perez, și-a reiterat marți încrederea deplină în PSD și a afirmat că liderul partidului Sorin Grindeanu i-a spus că nu există niciun acord cu extrema dreaptă din România pentru a forma un guvern. 'Reiterez încrederea deplină în PSD. Ieri (luni -n.r.) au fo