Consiliul Europei avertizează cu privire la agravarea supraaglomerării din închisorile de pe continent (raport)
Consiliul Europei a avertizat vineri, în raportul său anual, cu privire la agravarea supraaglomerării din închisorile de pe continent, cu creșteri semnificative ale numărului de deținuți în numeroase țări, în timp ce alte state au mai mulți deținuți decât locuri disponibile.
În raportul său, Statisticile Penale Anuale privind Populația din Penitenciare din 2024 (SPACE I), Consiliul Europei notează că între 31 ianuarie 2023 și 31 ianuarie 2024, numărul de deținuți la 100 de locuri disponibile a crescut de la 93,5 la 94,9.
În țări cu peste 500.000 de locuitori, 15 administrații penitenciare au raportat că au mai mulți deținuți decât locuri disponibile. Șase administrații penitenciare au raportat o supraaglomerare severă: Slovenia (134 de deținuți la 100 de locuri), Cipru (132), Franța (124), Italia (118), România (116) și Belgia (113).
Acest indicator s-a înrăutățit în Franța, ajungând la 132 la 1 martie a acestui an și depășind 200 de deținuți la o sută de locuri disponibile în unele închisori sau unități, conform datelor ulterioare ale Ministerului Justiției din Franța, informează EFE.
Alte opt administrații penitenciare au raportat o supraaglomerare moderată: Croația (110), Irlanda (105), Suedia (105), Ungaria (104), Azerbaidjan (103), Finlanda (103), Turcia (102) și Macedonia de Nord (101). În plus, administrațiile penitenciare din Scoția (100) și Anglia și Țara Galilor (Regatul Unit, 98), precum și Serbia (98), au funcționat la capacitate maximă sau aproape de aceasta, fluctuații minore ale numărului de încarcerări putând duce la supraaglomerare.
Consiliul Europei, cu sediul la Strasbourg, adaugă, de asemenea, că în perioada de un an încheiată la 31 ianuarie 2024, 13 dintre membrii săi au înregistrat o creștere semnificativă a populației penitenciare, în frunte cu Slovenia (+25,4%), Suedia (+15,5%) și Malta (+11,1%).
La 31 ianuarie 2024, în cele 51 de administrații penitenciare ale statelor membre ale Consiliului Europei erau deținuți 1.021.431 de oameni, ceea ce reprezintă o rată medie a populației penitenciare de 105 deținuți la 100.000 de locuitori pe întreg continentul. Luând în considerare administrațiile penitenciare din țările cu o populație de peste un milion de locuitori care au transmis date atât pentru 2023, cât și pentru 2024, rata medie a populației penitenciare europene a scăzut ușor, de la 116,2 la 115,1 deținuți la 100.000 de locuitori (-0,9%).
Treisprezece administrații penitenciare au înregistrat o creștere semnificativă a ratelor populației penitenciare din ianuarie 2023 până în ianuarie 2024, în țări cu peste 500.000 de locuitori: Slovenia (+25,4%), Suedia (+15,5%), Malta (+11,1%), Serbia (+9,4%), Croația (+8,3%), Azerbaidjan (+8,3%), Italia (+7,8%), Albania (+7,5%), Regatul Unit (Irlanda de Nord, +6,9%), Belgia (+6,8%), Regatul Unit (Scoția, +6,7%), Regatul Unit (Anglia și Țara Galilor, +6,4%) și Irlanda (+5,4%). Ratele de încarcerare au scăzut substanțial doar în Bulgaria (-14,5%), Luxemburg (-14,5%), Turcia (-12,9%), Estonia (-12%), Lituania (-9,4%) și Ungaria (-7,3%), rămânând stabile în 24 de administrații penitenciare.
În pofida acestor scăderi, țările cu cele mai mari rate de încarcerare au fost Turcia (356 de deținuți la 100.000 de locuitori), Azerbaidjan (264), Georgia (261), Republica Moldova (235), Polonia (202), Ungaria (195), Albania (192), Cehia (180), Slovacia (179), Serbia (177), Letonia (175) și Muntenegru (164). Alte țări cu rate ridicate de încarcerare sunt Lituania (158), Regatul Unit (Anglia și Țara Galilor, 145) și Macedonia de Nord (143).
Cele mai mici rate de încarcerare s-au înregistrat în Olanda (54), Norvegia (54,1) și Bosnia-Herțegovina (54,2).
''Suprapopularea compromite serios condițiile de viață ale populației penitenciare și eforturile de reintegrare ale administrațiilor'', notează în raport profesorul Marcelo Aebi, șeful echipei de la Universitatea din Lausanne (Elveția) care a elaborat documentul.
Cetățenii străini reprezintă o parte substanțială a populației penitenciare din Europa, dar prezența lor este distribuită extrem de inegal. Conform mediei aritmetice, 25% dintre deținuții din închisorile europene sunt cetățeni străini, dar mediana (care ia toate elementele care se mediază și găsește valoarea din mijloc - n.r.) este de doar 16%. Această diferență mare subliniază o distribuție dezechilibrată, modelată de fluxurile de migrație, cadrele juridice și geografia geopolitică.
La o extremă a spectrului, administrații penitenciare din Elveția (72%), Grecia (54%), Austria (53%), Catalonia, în Spania (50%) și Germania (49%) raportează procente foarte mari de deținuți străini. În schimb, mai multe administrații penitenciare din Europa de Est - cum ar fi România (1,1%), Republica Moldova (1,3%) și Azerbaidjan (2%) - înregistrează unele dintre cele mai mici procente de deținuți străini. Acest model geografic reflectă în linii mari schimbările demografice europene de la începutul anilor 2000: țările din Europa de Vest au înregistrat o creștere a populației alimentată de imigrație, în timp ce națiunile din Europa de Est se confruntă adesea cu un declin al populației din cauza emigrării.
Potrivit AFP, cele mai frecvente infracțiuni pentru care oamenii ajung la închisoare sunt traficul de droguri (16,7%) și furtul (12,3%).
Proporția femeilor din închisorile europene este de 4,9%, o cifră ''remarcabil de consistentă în toate țările'', potrivit Consiliului Europei.
Situația României
Potrivit raportului Consiliului Europei consultat de AGERPRES, România are un total de 23.879 de deținuți, ceea ce reprezintă 125,3 deținuți la 100.000 de locuitori, iar densitatea în centrele penitenciare este de 116,3 deținuți la 100 de locuri disponibile. Unui angajat dintr-un penitenciar îi revin 1,8 deținuți.
Vârsta medie a populației carcerale din România este de 38 de ani. Treisprezece la sută din întreaga populație carcerală are între 18 și 25 de ani, 69% între 26 și 49 de ani, 16% între 50 și 64 de ani și 2,8% între 65 de ani și peste.
În cazul României, procentul femeilor din întreaga populație carcerală este de 4,5%, iar cel al străinilor de 1,1%.
În ceea ce privește motivul condamnărilor, 23,1% din populația carcerală a fost condamnată pentru omucidere sau tentativă de omucidere, 17,3% pentru furt și doar 5,6% pentru infracțiuni legate de droguri.
Un procent de 12,7% deținuți nu au încă o sentință definitivă. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
România în continuare fără premier, criza politică se adâncește (agenții de presă)
România rămâne fără un nou prim-ministru după eșecul de luni seară al liberalului Adrian Veștea de a fi ales de către Parlament, la aproape două luni de la demiterea lui Ilie Bolojan, scrie AFP. Veștea, desemnat la jumătatea lunii iunie de către președintele Nicușor Dan pentru a forma noul guvern, avea nevoie de 233 de voturi favor
Interpol avertizează asupra creșterii traficului de persoane prin utilizarea platformelor digitale de plată
Organizația internațională de poliție Interpol a desfășurat o operațiune în șapte țări europene, menită să identifice un nou sistem de recrutare a victimelor traficului de persoane, în mare parte din America de Sud, prin intermediul platformelor digitale de plată care oferă conținut sexual explicit, informează vineri EFE. Misiunea, denumită CyberPr
UE: 19 țări, între care și România, solicită progrese în crearea de centre pentru migranți în străinătate
Nouăsprezece șefi de stat sau de guvern ai Uniunii Europene au cerut vineri, într-o scrisoare, 'progrese cât mai curând posibil' în crearea de centre pentru migranți în țări terțe pentru 'eliminarea stimulentelor pentru migrația ilegală' și 'repatrierea celor care nu au dreptul legal de a rămâne în Europa&
Liderii statelor UE discută despre bugetul multianual 2028-2034, în a doua zi a Consiliului European
Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Liderii statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți în cadrul Consiliului European de vară, discută vineri despre bugetul multianual al blocului comunitar pentru perioada 2028 - 2034. Este de așteptat ca șefii de stat și de guvern să își prezinte punctele de vedere despre
Un cetățean român, condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în Rusia pentru spionaj în favoarea Ucrainei (agenție)
O instanță rusă a condamnat definitiv un cetățean român la 15 ani de închisoare, într-o colonie penală de maximă securitate, pentru furnizarea către Ucraina de informații despre amplasarea sistemelor de apărare aeriană din Soci, a relatat vineri Centrul de Relații Publice (PRC) al FSB, citat de agenția Interfax. 'Verdictu
Germania: Cea de-a cincea Conferință de Securitate are loc vineri la Kiel
Cea de-a cincea Conferință anuală de securitate, care servește drept platformă la nivel înalt pentru dialog între factorii de decizie politică, liderii militari, experții și reprezentanții societății civile cu privire la provocările presante de securitate internațională, se desfășoară vineri la Kiel, în Germania, informează Fundația Konrad Adenauer
Ziua Iei 2026, celebrată la Lisabona prin muzică, dans și tradiții populare
Ziua Iei 2026 va fi celebrată la Lisabona prin muzică, dans și tradiții populare, sâmbătă, 20 iunie, informează un comunicat de presă publicat joi de Ambasada României în Republica Portugheză. Lisabona se îmbracă din nou în straie de sărbătoare tradiționale românești în cadrul unui spectacol extraordinar dedicat iei. C
Parlamentul European condamnă incursiunile cu drone ale Rusiei în UE
Uniunea Europeană nu se va lăsa intimidată de campania de destabilizare a Rusiei și este hotărâtă să-și apere securitatea, potrivit unei rezoluții adoptate joi de eurodeputați, informează Parlamentul European într-un comunicat de presă. Incursiunile cu drone și încălcările spațiului aerian de pe teritoriul UE nu sunt incident
PE votează joi o rezoluție privind incursiunile de drone în România, statele baltice și Finlanda
Parlamentul European, reunit în această săptămână în sesiune plenară la Strasbourg, va supune la vot joi o rezoluție care condamnă 'acțiunile provocatoare inacceptabile ale Rusiei' și incursiunile de drone în România, statele baltice și Finlanda, după o dezbatere desfășurată marți pe această temă. Textul rezoluției, dat pu
Eurobarometru: 44% dintre adolescenții români petrec prea mult timp în fața ecranelor
Aproape jumătate dintre adolescenții din România consideră că petrec prea multe ore în fața ecranelor, iar peste o treime spun că utilizarea rețelelor sociale este excesivă, arată datele unui nou Eurobarometru privind impactul utilizării excesive a ecranelor și al rețelelor sociale asupra sănătății mintale a tinerilor, publicat marți. Fenomenul est
Ia românească a fost sărbătorită la Nicosia într-o ediție dedicată tradițiilor și comunității românești
Alianța Românilor din Cipru a primit Ordinul 'Meritul pentru promovarea drepturilor omului și angajament social', în grad de Cavaler, conferit de Președintele României, în cadrul Festivalului Iei Românești desfășurat duminică la Nicosia. Evenimentul a reunit comunitatea românească din insulă într-o celebrare a tradițiilor, ed
România și Republica Moldova l-au comemorat pe Mihai Eminescu la Viena
România și Republica Moldova au adus un omagiu poetului național Mihai Eminescu la Viena, la împlinirea a 137 de ani de la trecerea sa în eternitate. Reprezentanții celor două state au depus, luni 15 iunie, coroane de flori la bustul lui Eminescu amplasat în fața Parohiei Ortodoxe Române din capitala austriacă. La
Tradiția românească a dantelei, prezentată la Zagreb
Meșteșugul tradițional al confecționării dantelei din regiunea Mândra, inclus recent în patrimoniul cultural imaterial al României și propus pentru recunoaștere UNESCO, a fost prezentat sâmbătă publicului din Zagreb cu prilejul expoziției itinerante ''Dantela Mândrei'', informează agenția HINA. Ediția din Zagreb urmează
Ziua Universală a Iei și legăturile culturale dintre România și Cipru, celebrate la Nicosia
Ziua Universală a Iei și legăturile culturale dintre România și Cipru au fost celebrate vineri seara la Nicosia printr-un eveniment de diplomație culturală și economică în care ia românească - inclusă în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO - a fost folosită ca simbol de dialog și cooperare între cele două state membre ale Uniunii Europene.
Parlamentul European va dezbate securitatea frontierei estice a UE și incursiunile dronelor rusești
Parlamentul European va dezbate marți, în plenul de la Strasbourg, situația de securitate de la frontiera estică a Uniunii Europene, în contextul numărului tot mai mare de amenințări și incursiuni cu drone atribuite Federației Ruse. Potrivit agendei oficiale a legislativului european, eurodeputații vor discuta, alături de reprezent