Provocările cu care se confruntă copiii și adolescenții în contextul evoluțiilor digitale rapide și soluțiile care pot fi implementate pentru a asigura protecția acestora în mediul online au fost analizate joi, la Chișinău, în cadrul unei Conferințe internaționale dedicate siguranței online și impactului mediului digital asupra sănătății mintale, la care au participat, între alții, președinta Maia Sandu și partenera președintelui român Nicușor Dan, Mirabela Grădinaru, informează Moldpres.

Maia Sandu a declarat că obiectivul autorităților este simplu: fiecare copil din Republica Moldova să poată crește sănătos, liber și în siguranță într-o lume în care realitatea fizică și cea digitală se întrepătrund.

''La începutul acestui an, am anunțat siguranța copiilor și sănătatea lor mintală în era digitală drept o temă prioritară. (...) Mediul digital le deschide oportunități extraordinare, dar le influențează și atenția, emoțiile, relațiile și felul în care se văd pe ei înșiși'', a afirmat Maia Sandu.

Ea a pledat pentru ca tinerii, adolescenții și copiii să fie ajutați să folosească tehnologia inteligent, echilibrat și responsabil, să gândească critic și să folosească noile instrumente fără să devină captivi ai acestora.

''De aceea avem nevoie de un efort comun al familiei, școlii, sistemului de sănătate, autorităților, societății civile și companiilor care administrează platformele digitale. Avem nevoie de sprijin practic pentru părinți și profesori, de proceduri clare pentru prevenirea și raportarea incidentelor și de acces rapid și confidențial la ajutor pentru copiii aflați în dificultate. În același timp, protecția trebuie integrată chiar în modul de funcționare a platformelor. Și nu în ultimul rând, trebuie să ascultăm vocea copiilor și adolescenților pentru a le înțelege nevoile, fricile și aspirațiile'', a conchis Maia Sandu.

Și Mirabela Grădinaru a subliniat rolul autorităților și al familiilor pentru protecția copiilor într-un mediu digital aflat în continuă schimbare. Ea a atras atenția asupra faptului că, în prezent, copilăria se desfășoară simultan în lumea fizică și în cea digitală, iar granița dintre cele două devine tot mai greu de delimitat. În aceste condiții, autoritățile trebuie să vină cu soluții pentru ca fiecare copil să fie protejat în mediul online, să fie liber să învețe, să se conecteze și să se dezvolte armonios.

''Trebuie să protejăm împreună copiii într-un mediu digital într-o continuă schimbare. Și ca mamă a doi copii mici, este o temă care mă preocupă zi de zi. Pentru că, dacă până acum copilăria întotdeauna a fost modelată de mediul în care cresc copiii, astăzi acest mediu s-a schimbat. Dacă până în prezent vorbeam doar despre pericole din lumea fizică, astăzi avem două lumi: lumea fizică și lumea digitală. Iar diferența între cele două lumi aproape că nici nu mai există. În același timp, vorbim despre oportunitățile pe care le oferă lumea digitală: învățare, creativitate, apartenență'', a afirmat Mirabela Grădinaru.

În opinia sa, responsabilitatea pentru siguranța online a copiilor nu poate reveni exclusiv părinților. Familiile au nevoie de sprijin concret din partea instituțiilor, școlilor, serviciilor medicale și comunităților. ''Un copil poate fi cu noi în aceeași cameră, în aceeași sală, dar în același timp foarte departe, pentru că este într-o lume pe care ne este din ce în ce mai greu să o înțelegem și să o controlăm. Am văzut foarte multe statistici care ne îngrijorează. Este suficient să-i ascultăm pe părinți care sunt din ce în ce mai îngrijorați în momentul în care vorbesc despre accesul copiilor la internet, la timpul pe care ei îl petrec în mediul online. Nu mai au uși pe care să le închidă, pentru că lumea de afară poate să ajungă la copiii noștri doar printr-un ecran. Și atunci, ce putem să facem? Să îi sprijinim pe părinți, pentru că nu putem să lăsăm această responsabilitate doar pe umerii lor. (...)'', a apreciat Mirabela Grădinaru, care a pledat totodată pentru un sprijin concret acordat părinților. ''O mamă sau un tată nu poate fi în același timp și părinte, profesor, psiholog sau expert în tehnologie. Nu este realist să ne așteptăm ca fiecare familie să țină pasul de una singură cu riscuri și cu schimbări pe care nici instituțiile și nici reglementatorii nu reușesc să le anticipeze'', a explicat ea.

Mirabela Grădinaru a apreciat că la fel de important este faptul ca în momentul în care vorbim despre alfabetizare digitală, să se vorbească și despre alfabetizare în materie de sănătate mintală. Copiii trebuie să poată identifica un conținut dăunător, comportamente nesănătoase și situațiile în care mediul online le afectează starea de bine.

Prezent la eveniment, ministrul sănătății din Republica Moldova, Alexandru Gasnaș, a subliniat necesitatea de a discuta despre pericolele care există în mediul online și crearea mecanismelor de protecție a copiilor și adolescenților. El a menționat totodată că siguranța online a copiilor este un subiect care trebuie să fie abordat echilibrat, fără a pune întreaga responsabilitate pe familii. ''Lupta este asimetrică, pentru că aceste supercomputere luptă pentru atenția noastră și asta este cea mai mare problemă (...)'', a insistat ministrul Alexandru Gasnaș.

Directorul pentru sisteme de sănătate al Biroului Regional OMS pentru Europa, Natasha Azzopardi Muscat, a afirmat că sistemul de sănătate trebuie să fie pregătit să ofere sprijin cetățenilor în contextul transformărilor cu care se confruntă odată cu evoluțiile rapide a tehnologiilor.

''Unul din șapte copii, unul din cinci adolescenți trăiesc cu o condiție anumită de sănătate mentală. Noi vedem acum sănătatea mentală ca o problemă de sănătate publică. În timpul pandemiei, sănătatea mentală deja era o prioritate, dar în programul actual de muncă, sănătatea mentală este peste tot. Vor exista momente când oamenii vor avea nevoie de sprijin. Și sistemul nostru de sănătate și serviciile de sănătate trebuie să poată să fie capabile să ofere această asistență adecvată pentru acest fenomen epidemiologic în schimbare rapidă, fie la nivelul sănătății primare, unde încă în foarte multe țări vedem o lacună majoră, dar la fel și la necesitate în serviciile specializate'', a afirmat Natasha Azzopardi Muscat.

Ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova, Iwona Piorko, a apreciat că fiecare copil are nevoie de servicii digitale care să fie potrivite pentru vârsta lui și de o protecție puternică în mediul online.

''Atunci când copiii noștri pleacă de acasă și eu, la fel, am un copil, doar unul, noi ne punem întrebări simple: dacă se află în siguranță, dacă știu exact unde merg, dacă pot să ceară ajutor. Și astăzi noi trebuie să ne punem aceleași întrebări și referitor la lumea digitală. Tinerii petrec de la patru la șase ore pe zi la ecran. Șase ore în fiecare zi înseamnă douăzeci de ani din viața lor. În același timp, practic 60 la sută din copii au deja experiență cu probleme psihosociale online'', a afirmat Ambasadoarea.

În același timp, Iwona Piorko a subliniat că UE va continua să sprijine Republica Moldova în eforturile sale, astfel încât copiii să poată beneficia de oportunitățile lumii digitale fără a-și compromite siguranța, drepturile, sănătatea mentală sau bunăstarea.

Conferința ''Siguranța online și determinanții digitali ai sănătății mintale și bunăstării emoționale a copiilor și adolescenților'' este organizată de Ministerul Sănătății și Biroul Regional al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru Europa, sub auspiciile Președinției Republicii Moldova și cu cofinanțarea Uniunii Europene.

La eveniment, experți din Franța, Belgia, Finlanda, Polonia și Republica Cehă au prezentat experiențe și soluții aplicate la nivel european pentru crearea unui mediu digital mai sigur și mai sănătos pentru copii și adolescenți. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)