Armata azeră a anunţat vineri dimineaţă că a intrat în districtul Aghdam, vecin cu Nagorno-Karabah, prima din trei retrocedări în virtutea unui acord de încetare a ostilităţilor sub egida Rusiei, ce a pus capăt unui război de şase săptămâni între Armenia şi Azerbaidjan, relatează France Presse.

"Unităţile armatei azere au intrat în districtul Aghdam", a anunţat ministrul apărării despre teritoriul controlat de separatiştii armeni timp de aproape 30 de ani şi pe care au fost nevoiţi să-l cedeze după ce au fost înfrânţi într-un conflict sângeros în această toamnă.

Un război în anii 1990 între Armenia şi Azerbaidjan asupra Nagorno-Karabah a făcut zeci de mii de morţi, precum şi sute de mii de persoane strămutate, în special populaţia azeră din Aghdam, potrivit AFP.

"În conformitate cu declaraţia trilaterală (de încheiere a ostilităţilor) semnată de preşedintele Azerbaidjanului, prim-ministrul Armeniei şi preşedintele Rusiei, unităţile armatei azere au intrat în regiunea Aghdam pe 20 noiembrie", a anunţat Ministerul Apărării din Azerbaidjan într-un scurt comunicat.

Acest acord din 9 noiembrie, negociat de Vladimir Putin, consacră înfrângerea armeană după şase săptămâni de lupte în această toamnă ce au făcut probabil mii de morţi. Deşi autoproclamata republică Karabah pierde multe teritorii, ea îşi vede supravieţuirea asigurată, notează AFP.

În afară de cuceririle din Nagorno-Karabah, în special Shusha, al doilea oraş al provinciei, Baku reia controlul celor şapte districte azere care au constituit "glacisul" de securitate al separatiştilor.

Patru au fost recăpătate cu armele şi trei urmează a fi retrocedate: Aghdam vineri, Kalbajar pe 25 noiembrie şi Lachin pe 1 decembrie.

Aproximativ 2.000 de soldaţi ruşi de menţinere a păcii sunt de asemenea desfăşuraţi pentru a asigura că beligeranţii respectă încetarea focului.

La faţa locului, armenii locali nu au aşteptat sosirea forţelor azere pentru a fugi.

În satul Nor Maragha din districtul Aghdam - Kyzyl Kengerli - AFP a văzut în ultimele zile locuitori sacrificându-şi vitele, recoltând fructele şi mutându-şi lucrurile.

În satul Nor Karmiravan (Papravend pentru Azerbaidjan), locuitorii încărcau mobilă pe remorci. Unii şi-au dat foc caselor pentru a nu lăsa decât ruine pentru azeri.

La Aghdam, un oraş fantomă de aproape 30 de ani unde separatiştii avea o bază, soldaţi armeni au distrus joi cu buldozerul şi au dat foc cartierului general local, înainte de a părăsi zona.

La sfârşitul războiului din anii 1990, a avut loc exodul invers când întreaga populaţie azeră a fugit din aceste regiuni. Armenia a încurajat apoi repopularea lor de către armeni.

Acordul de încetare a ostilităţilor marchează o înfrângere umilitoare pentru Armenia, mai notează AFP. El este denunţat de opoziţie, care îl acuză pe prim-ministrul Nikol Pashinyan că este un "trădător" şi cere, până acum fără succes, demisia sa. Puterea, la rândul ei, a denunţat un complot pentru asasinarea şefului guvernului.

Manifestaţiile de stradă au rămas însă limitate la câteva mii de persoane.

La rândul său, preşedintele azer Ilham Aliev s-a afişat în această săptămână triumfător, în haine militare alături de soţia sa, vicepreşedinte al ţării, în unele locuri emblematice din teritoriile recucerite.

Sfârşitul ostilităţilor a fost în mare măsură salutat de comunitatea internaţională. Cu toate acestea, Franţa a solicitat Moscovei să elimine anumite "ambiguităţi" din text, în special cu privire la rolul Turciei, un mare susţinător al Azerbaidjanului şi duşmanul jurat al Armeniei.

Deşi Turcia nu este menţionată nicăieri în acordul de încheiere a ostilităţilor, Ankara a afirmat rapid după semnarea sa că militari turci vor participa la observarea încetării focului de la un centru comun de coordonare cu Rusia în Azerbaidjan.

Cu toate acestea, preşedintele rus a asigurat că niciun soldat turc nu va fi desfăşurat în Nagorno-Karabah.

De asemenea, acordul pentru a pune capăt luptelor nu menţionează reluarea negocierilor privind statutul regiunii separatiste, o problemă ce a otrăvit relaţiile în Caucazul de Sud zeci de ani.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Calciu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)