Omenirea tocmai a încheiat primul an în care temperaturile globale au depășit pragul de 1,5 grade Celsius în comparație cu epoca preindustrială, au declarat vineri oamenii de știință, potrivit Reuters.

Depășirea pragului a fost confirmată de Serviciul Copernicus privind schimbările climatice (C3S) al Uniunii Europene, ai cărui specialiști au precizat că schimbările climatice au împins temperatura planetei noastre la niveluri care nu au mai fost cunoscute până acum de oamenii moderni.

''Traiectoria este pur și simplu incredibilă'', a declarat pentru Reuters directorul C3S, Carlo Buontempo, adăugând că fiecare lună din 2024 a fost cea mai călduroasă sau a doua ca nivel de căldură de la începutul înregistrărilor meteorologice.

Temperatura medie a planetei a fost în 2024 cu 1,6 grade Celsius mai ridicată decât în perioada 1850-1900, ''epoca preindustrială'', înainte ca oamenii să înceapă să ardă pe scară largă combustibili fosili care emit CO2, a precizat C3S. Anul trecut a fost cel mai fierbinte de la debutul măsurătorilor meteorologice, iar fiecare dintre ultimii zece ani a ocupat un loc în topul zece al celor mai călduroși ani.

Biroul meteorologic al Marii Britanii (Met Office) a confirmat că 2024 va depăși cel mai probabil pragul de 1,5 grade Celsius, temperatura estimată fiind puțin mai mică, de 1,53 grade Celsius la nivelul anului. Experții din Statele Unite urmează să-și publice vineri raportul climatic pentru 2024.

Guvernele și-au luat angajamentul prin Acordul de la Paris din 2015 să încerce să prevină ca temperaturile medii să depășească 1,5 grade Celsius pentru a evita astfel alte dezastre climatice severe și costisitoare. Primul an care depășește pragul de 1,5 grade Celsius nu încalcă acest obiectiv, care măsoară temperatura medie pe o perioadă mai extinsă. Potrivit lui Carlo Buontempo, creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră înseamnă că omenirea este pe cale să depășească de asemenea în curând obiectivul de la Paris - dar că nu este prea târziu ca statele să reducă rapid emisiile pentru a evita ca încălzirea să continue până la niveluri dezastruoase.

''Nu este definitiv. Avem puterea de a schimba traiectoria de acum înainte'', a spus Carlo Buontempo.

Impactul schimbărilor climatice este în prezent vizibil pe fiecare continent, afectând oameni atât din țări bogate, cât și din cele mai sărace.

Incendiile de vegetație care fac ravagii săptămâna aceasta în California au ucis 10 persoane și au distrus sute de locuințe. În 2024, Bolivia și Venezuela s-au confruntat de asemenea cu incendii devastatoare, iar inundațiile torențiale au lovit Nepalul, Sudanul și Spania, în timp ce mii de oamenii au murit în Mexic și Arabia Saudită din cauza valurilor de caniculă.

Schimbările climatice agravează furtunile și ploile torențiale, întrucât o atmosferă mai caldă poate reține mai multă apă, ceea ce duce la precipitații intense. Cantitatea de vapori de apă din atmosfera planetei noastre a atins un nivel record în 2024.

Dar în timp ce costurile unor astfel de dezastre cresc alarmant, dorința politică de a investi în reducerea emisiilor s-a diminuat în anumite state.

Președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, care își va prelua mandatul pe 20 ianuarie, a declarat că încălzirea globală este o farsă, în ciuda consensului științific potrivit căruia este un fenomen provocat de activitățile umane și va avea consecințe severe dacă nu este combătut.

În Statele Unite au avut loc 24 de dezastre climatice sau asociate condițiilor meteo în 2024 și care au provocat pagube de peste un miliard de dolari, printre acestea uraganele Milton și Helene, potrivit Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice (NOAA).

Chukwumerije Okereke, profesor de guvernanță climatică globală în cadrul Universității din Bristol, Marea Britanie, a spus că pragul de 1,5 ar trebui să constituie ''o trezire brutală pentru actorii politici importanți ca aceștia să se acționeze eficient''.

''În ciuda tuturor avertismentelor oamenilor de știință, statele... eșuează în a continua să-și îndeplinească responsabilitățile'', a declarat el pentru Reuters.

Concentrațiile atmosferice de dioxid de carbon, principalul gaz cu efect de seră, au atins un nou record de 422 de părți la un milion în 2024, potrivit C3S.

Zeke Hausfather, cercetător în cadrul organizației americane nonprofit Berkeley Earth, a spus că se așteaptă ca 2025 să fie unul dintre cei mai călduroși ani din istorie, dar probabil nu în fruntea clasamentului.

''Va fi totuși între primii trei cei mai călduroși ani'', a precizat el.

Deși cel mai important factor care încălzește climatul sunt emisiile cauzate de activitățile umane, temperaturile în 2024 au fost intensificate și de fenomenul El Nino, un model climatic care aduce temperaturi mai ridicate și care acum lasă loc echivalentului său mai răcoros, La Nina. AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor: Florin Bădescu, editor online: Adrian Dădârlat)