Arctica, regiune afectată în mod special de efectele schimbărilor climatice, emite în prezent mai mult dioxid de carbon (CO2) decât stochează în principal din cauza creşterii numărului incendiilor, se arată într-un raport american de referinţă publicat marţi, informează AFP.

''Tundra arctică, care se confruntă cu încălzirea şi cu înmulţirea incendiilor forestiere, emite în prezent mai mult carbon decât cantitatea pe care o stochează'', a explicat Rick Spinrad, şeful Administraţiei Naţionale Oceanice şi Atmosferice (NOAA), care a publicat acest raport.

Acest lucru ''va agrava efectele schimbărilor climatice'', a avertizat el, adăugând că este vorba ''despre un semn în plus, prezis de oamenii de ştiinţă, al consecinţelor unei reduceri inadecvate a poluării provocate de combustibili fosili''.

''Ceea ce se întâmplă în Arctica nu se limitează la Arctica'', a precizat pentru AFP Anna Virkkala, cercetătoare în cadrul Centrului de cercetare în domeniul climei Woodwell şi coautoare a raportului.

Această regiune care înglobează Polul Nord ''joacă un rol important în sistemul climatic mondial din cauza enormelor rezervoare de carbon'' prezente în solurile sale, a mai spus ea.

Arctica este compusă din tundră, un mediu ecologic constituit din arbuşti şi permafrost, denumit de asemenea pergelisol, un sol îngheţat care conţine dublul cantităţii de CO2 prezentă în atmosferă şi triplul de cel emise de activităţile umane din 1850.

Or, în ultimele decenii, sub efectul schimbărilor climatice, incendiile de tundră au continuat să se înmulţească, atingând un număr record în 2023, a precizat NOAA.

În urma arderii vegetaţiei, acest incendii eliberează dioxid de carbon în atmosferă. Dar alterează de asemenea şi straturile izolante ale solului, accelerând dezgheţul pe termen lung al pergelisolului, care înseamnă emisia de dioxid de carbon şi de metan, două dintre principalele gaze care reţin căldura în atmosferă.

Amplificare

Sezonul record al incendiilor cunoscut de Canada în 2023 a condus la degajarea a ''aproape de 400 de milioane de tone de dioxid de carbon'', a subliniat Brendan Rogers, coautor al raportului, echivalentul a ''mai mult decât emisiile anuale ale tuturor celorlalte ţări, cu excepţia Chinei, Statelor Unite, Indiei şi Rusiei''.

Iar anul 2024 se află pe locul al doilea în ceea ce priveşte emisiile legate de incendiile survenite la nord de cecului polar arctic, a precizat agenţia pe site-ul său.

În plus, potrivit raportului NOAA, bazat pe observaţiile realizate între 2001 şi 2020, temperaturile înregistrate la suprafaţa Oceanului Arctic, dar şi cele înregistrate la cel puţin 15 metri adâncime, în pergelisol, au continuat să crească în ultimii ani.

Arctica este afectată de un fenomen denumit ''amplificare'', ceea ce înseamnă că se încălzeşte mai repede decât zonele de la latitudini medii. Acest mecanism este cauzat de mai mulţi factori, cum ar fi topirea stratului de zăpadă şi a banchizei, dar şi încălzirea oceanelor.

În timp ce creşterea temperaturilor asociate încălzirii climatice stimulează productivitatea şi creşterea vegetaţiei, care absoarbe dioxidul de carbon, provoacă în acelaşi timp topirea pergelisolului.

"Alarmant"

Faptul că tundra emite în prezent mai mult CO2 decât stochează este ''un semn premergător alarmant'', a reacţionat Brenda Ekwurzel, climatolog în cadrul ONG-ului american Union of Concerned Scientists.

''Odată atinse, mai multe dintre aceste limite ale efectelor negative asupra ecosistemelor sunt ireversibile'', a avertizat ea.

''Emisiile pergelisolului nu vor depăşi emisiile legate de combustibilii fosili, dar constituie o categorie importantă, de care trebuie să ţinem cont'', a subliniat Brendan Rogers.

Arctica nu devine doar mai caldă, ci şi mai umedă, a mai spus NOAA, vara anului 2024 fiind cea mai ploioasă vară înregistrată vreodată.

Această tendinţă accelerează eroziunea costieră, ameninţând comunităţile autohtone, care depind de stabilitatea gheţii şi de practicile de vânătoare tradiţionale. AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor online: Adrian Dadârlat)