COP29: Ţările sărace s-au resemnat în faţa unui acord financiar ''prea slab''
Trei sute de miliarde de dolari pe an, în zece ani: ţările dezvoltate s-au angajat duminică, la Baku, să acorde mai multe fonduri ţărilor sărace ameninţate de schimbările climatice, la finalul unei conferinţe haotice a ONU în Azerbaidjan, care le-a dezamăgit pe statele în curs de dezvoltare, informează AFP.
Finanţarea promisă până în 2035 "este prea slabă, prea tardivă şi prea ambiguă", a deplâns kenyanul Ali Mohamed, vorbind în numele grupului ţărilor africane.
Omologul său din Malawi, care reprezintă cele mai sărace 45 de ţări de pe planetă, Evans Njewa, a denunţat acordul ca fiind "lipsit de ambiţie".
"Suma propusă este jalnic de mică. Este derizorie", a denunţat delegata indiană Chandni Raina, criticând preşedinţia azeră a COP29.
Acest angajament financiar al ţărilor europene, Statelor Unite, Canadei, Australiei, Japoniei şi Noii Zeelande, sub egida ONU, constă în creşterea împrumuturilor şi a subvenţiilor anuale acordate ţărilor în curs de dezvoltare de la 100 de miliarde de dolari în prezent la "cel puţin 300 de miliarde de dolari" până în 2035.
Aceşti bani vor trebui să fie folosiţi pentru adaptarea la inundaţii, valuri de căldură şi secetă. Dar şi pentru a investi în energie cu emisii reduse de carbon, în loc ca statele sărace să îşi dezvolte economiile prin arderea cărbunelui şi a petrolului, aşa cum au făcut ţările occidentale timp de peste un secol.
Micile state insulare au deplâns "lipsa de voinţă de a răspunde nevoilor ţărilor în curs de dezvoltare vulnerabile", după cum s-a exprimat Cedric Schuster din Samoa, care a fost încă o dată dezamăgit de procesul multilateral de la COP29, faţă de care şi-a exprimat totuşi ataşamentul.
Occidentalii, inclusiv europenii, cei mai mari donatori mondiali de finanţare pentru climă, nu au fost pregătiţi să depăşească această sumă într-o perioadă de austeritate bugetară şi de convulsii politice. Însă ei consideră că au contribuit la un rezultat istoric.
Joe Biden a salutat acordul drept un "pas important" în lupta împotriva încălzirii globale. Şi "deşi unii încearcă să nege sau să întârzie revoluţia energiei curate (...) nimeni nu poate da înapoi - nimeni", a subliniat preşedintele american în exerciţiu, într-o aparentă referire la atitudinea climato-sceptică a succesorului său, Donald Trump.
Din punctul de vedere al Franţei, textul adoptat la COP29 este "dezamăgitor" şi "nu se situează la înălţimea provocărilor", a subliniat ministrul francez pentru Tranziţie Ecologică, Agnes Pannier-Runacher. Ea a regretat "o lipsă de leadership din partea preşedinţiei azere".
Comisarul european responsabil cu negocierile privind clima, Wopke Hoekstra, şi-a exprimat regretul: europenii ar fi dorit "să vadă mai multă ambiţie" în ceea ce priveşte reducerea gazelor cu efect de seră în toate ţările. Amânarea acestei dezbateri până anul viitor "este un eşec", a declarat Kevin Magron, ambasadorul francez pentru climă.
"Un munte de muncă"
Însă acordul de la COP29, încheiat în a doua noapte de prelungire a conferinţei care a început pe 11 noiembrie, lasă un gust amar multor participanţi. Cele mai sărace ţări ale lumii şi insulele din Pacific, Caraibe şi Africa au cerut o sumă cel puţin dublă. Iar textul a fost adoptat aproape de ora locală 03:00, după negocieri epuizante şi răsturnări de situaţie.
"Nicio ţară nu a obţinut tot ce şi-a dorit, iar noi părăsim Baku cu un munte de muncă de făcut. Prin urmare, nu este momentul să ne revendicăm victoria", a declarat Simon Stiell, secretarul executiv al Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice.
Azerbaidjanul a concurat cu Armenia pentru a câştiga organizarea COP29, cel mai mare eveniment internaţional organizat de această ţară. Însă declaraţiile preşedintelui său împotriva Franţei, arestările activiştilor de mediu şi hărţuirea parlamentarilor americani la Baku au îngreunat atmosfera de lucru.
Felul în care Azerbaidjanul a gestionat negocierile a fost aspru criticat. Germania i-a reproşat apropierea de ţările producătoare de petrol, iar delegaţii din zeci de ţări în curs de dezvoltare au părăsit o reuniune sâmbătă, declarând că nu au fost consultaţi pe deplin.
Baku a fost o "experienţă dureroasă", a declarat Marina Silva, ministrul mediului din Brazilia, ţara care va găzdui următoarea COP, programată peste un an.
Un alt eşec: unul dintre celelalte texte planificate pentru adoptare la Baku, care ar fi trebuit să aprofundeze ieşirea omenirii din era combustibililor fosili, o iniţiativă lansată de COP28 de la Dubai, nu a putut fi adoptat.
"Oamenii se îndoiau că Azerbaidjanul ar putea reuşi. Se îndoiau că toată lumea ar putea să se pună de acord. Au greşit în ambele puncte", a declarat totuşi în încheierea conferinţei preşedintele COP29, Mukhtar Babayev, ministru şi fost director executiv al companiei naţionale de petrol din această ţară, Socar.
Impas în privinţa combustibililor fosili
Contextul fără precedent al celei de-a 29-a ediţii a COP a fost un an 2024 care este posibil să fie declarat cel mai cald măsurat vreodată. Şi, la nouă ani după Acordul de la Paris, care vizează limitarea încălzirii globale la 1,5°C în raport cu era preindustrială, omenirea va arde în continuare mai mult petrol, gaz şi cărbune decât anul trecut.
În cele două săptămâni ale reuniunilor din Azerbaidjan, furtunile au ucis oameni din Filipine până în Honduras, Spania îşi "pansează încă rănile" după inundaţiile devastatoare din Valencia, iar Ecuadorul a declarat stare de urgenţă naţională din cauza secetei şi a incendiilor.
Dezamăgirea privind acordul de la COP29 era deja anticipată de mai multe zile, ceea ce nu a atenuat însă reacţiile ONG-urilor, majoritatea fiind negative.
"Rezultatul oferă speranţe false celor care suportă deja greul dezastrelor climatice", a declarat Harjeet Singh, militant pentru un tratat de neproliferare a combustibililor fosili.
Acordul de la Baku "nu este atât de ambiţios pe cât cere momentul", a declarat Laurence Tubiana, arhitectul Acordului de la Paris, care a remarcat totuşi un motiv de satisfacţie: "multilateralismul este viu şi mai necesar ca niciodată". AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor online: Simona Aruştei)
Citeşte şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Bilanțul inundațiilor din Thailanda urcă la 60 de morți; meteorologii au emis noi alerte de furtună
Bilanțul inundațiilor din Thailanda a crescut la 60 de morți, conform datelor anunțate miercuri dimineață de Departamentul pentru prevenirea și gestionarea dezastrelor, citat de agenția de presă Xinhua. Inundațiile persistă la Bangkok și în alte 27 de provincii, aproximativ 1,15 milioane de gospodării fiind afectate în prezent, a p
Un seism cu magnitudinea 5,5 s-a produs la Aleneva, Alaska (USGS)
Un seism cu magnitudinea 5,5 s-a produs marți la Aleneva, Alaska, a anunțat Serviciul Geologic al Statelor Unite (USGS), potrivit Reuters. Cutremurul s-a produs la o adâncime de 87,3 kilometri, potrivit USGS. USGS a raportat inițial că seismul s-ar fi produs la Kokhanok.AGERPRES/(AS-redactor: Simona Tatu ,editor onlin
COP31/ Electrificarea, banii, deșeurile, principalele subiecte de pe ordinea de zi
Energia, finanțele, deșeurile sau metanul se numără printre temele aflate pe ordinea de zi a celei de-a 31-a reuniuni a Conferinței Părților (COP31) la Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC), care va avea loc în noiembrie în Antalya, Turcia, deși niciun subiect nu se impune cu adevărat în fruntea agendei, țările având de
Un ghețar din Slovenia ar putea dispărea în câteva zile, potrivit cercetătorilor
Odinioară punct de atracție pentru schiorii din timpul verii și celebrat de mai multe generații drept un simbol al moștenirii alpine a Sloveniei, unul dintre cei mai mari ghețari din această țară s-a micșorat la doar câteva porțiuni de gheață care, potrivit cercetătorilor, ar putea și acestea dispărea în câteva zile, informează Reuters. Oamen
Japonia/ Record de precipitații la Tokyo, cu 37 de zile ploioase consecutive
Un weekend însorit la Tokyo a pus capăt unei serii record de 37 de zile ploioase consecutive în capitala Japoniei, a anunțat luni agenția meteorologică japoneză, citată de AFP. Sezonul ploios se manifestă de obicei în acest megalopolis în luna iunie, însă anul acesta capitala Tokyo a fost afectată de averse regulate pe tot parcurs
Cercetătorii apelează la AI pentru a identifica enzime care pot descompune poluanții plastici
Oameni de știință din Australia apelează la biotehnologii bazate pe inteligență artificială (AI) pentru a identifica enzime capabile să descompună plasticul și alți poluanți nocivi, transmite luni Xinhua. Cercetătorii combină tehnologia de învățare automată (machine learning) cu biochimia pentru a analiza milioane de enzime stocate &icir
Mesaje ''SOS'' gigantice în albia secată a unui lac de la granița franco-elvețiană (GALERIE FOTO)
Lipsit de apă aproape toată vara, Lacul Brenets, situat la granița franco-elvețiană, are albia aproape complet secată, acoperită de vegetație, iar localnicii au scris recent în albie mesajele ''AJUTOR'' și ''SOS'' cu litere gigantice, transmite vineri AFP. Yvan Durig, proprietarul și căpitanul companiei de
VIDEO O persoană a murit în urma furtunilor abătute asupra insulei Creta
Furtunile și ploile torențiale s-au dezlănțuit asupra Cretei și a numeroaselor insule din Marea Egee, un deces fiind confirmat până la această oră, informează DPA. Un păstor și-a pierdut viața după ce a fost luat de apele provenite de la inundații într-o zonă muntoasă din Creta, au anunțat serviciile de urgență. P&ac
Indonezia / Două noi insule au apărut după erupția vulcanului Anak Krakatau
Două noi insule au apărut în apropierea vulcanului indonezian Anak Krakatau în urma erupțiilor de luna trecută care au paralizat principalul aeroport al țării, a declarat vineri un oficial, potrivit AFP. Insulele sunt situate la cel puțin 1 kilometru de muntele Anak Krakatau, potrivit imaginilor satelitare, a indicat Centrul pentru vulcanologie și
Râurile din Europa au atins cel mai scăzut debit de vară din ultimii peste 30 de ani
Râurile și fluviile din Europa au înregistrat cele mai scăzute debite medii din perioada de vară de la începutul înregistrărilor, în 1992, în timp ce mările din jurul continentului au fost în 2026 neobișnuit de calde, a declarat vineri Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene (UE), transmite agenția de pres
Uraganul Rachel crește în intensitate până la categoria a 3-a și amenință coastele Mexicului
Uraganul Rachel a atins joi categoria a 3-a, după ce s-a intensificat 'rapid' în timp ce avansa în largul coastelor mexicane de la Oceanul Pacific, conform informațiilor furnizate de Serviciul Meteorologic Național (SMN) din Mexic, informează agenția de presă EFE. Ochiul uraganului se afla joi, la ora locală 15:00 (21:00 GMT), la 390 km sud
Europa/ Nivel record de stres termic în timpul celei mai calde veri înregistrate vreodată
Un procent record de 52% din teritoriul Europei a fost expus unui stres termic intens în timpul verii excepțional de calde care a afectat continentul în acest an, a indicat vineri observatorul climatic al Uniunii Europene (UE), citat de AFP. Continentul cu cea mai rapidă încălzire din lume s-a confruntat, pe fondul schimbărilor climatice, cu
Un lac din Grecia care s-a micșorat expune impactul rapid al schimbărilor climatice
Înainte de instalarea secetei, lacul Koroneia din nordul Greciei era o zonă umedă protejată, un refugiu pentru mii de păsări migratore și acvatice inclusiv flamingo, precum și un magnet pentru turiști și pentru pescari și fermierii locali, informează joi Reuters. În prezent, după un deceniu de precipitații insuficiente și irigații excesive, lacul,
Bilanțul deceselor în urma inundațiilor și alunecărilor de teren din Nepal a urcat la 34
Bilanțul deceselor în urma inundațiilor și alunecărilor de teren din Nepal a urcat la cel puțin 34, au spus miercuri autoritățile, iar cel mai mare pod suspendat din țară a fost închis din cauza avariilor, informează DPA. Potrivit unui purtător de cuvânt al Autorității naționale pentru reducerea riscului și managementul în caz de dezast
Topirea ghețarilor se accelerează; un nou an 'catastrofal' în Elveția
Ghețarii elvețieni au trecut printr-un nou an 'catastrofal', pierderea volumului lor ajungând la aproape 20% în cinci ani. Acesta este al doilea cel mai sumbru bilanț anual după 2022, conform unui studiu publicat joi și citat de AFP. Conform datelor Rețelei elvețiene de monitorizare glaciologică (Glamos), ghețarii elvețieni au pierdut &icir