Super-taifunul Yagi s-a abătut asupra Asiei, regiunile Sahel şi Europa au fost afectate de inundaţii mortale, uraganul Helene a devastat sud-estul Statelor Unite... Luna septembrie a fost marcată de precipitaţii intense, însă este încă prematur să le asociem cu certitudine cu schimbările climatice, relatează marţi AFP.

În mai multe regiuni, primele date arată că din cer au căzut cantităţi record de apă. Ploile care au lovit Europa Centrală şi de Est la jumătatea lunii septembrie au fost "de departe cele mai abundente înregistrate vreodată" în regiune, potrivit unui studiu publicat de reţeaua ştiinţifică World Weather Attribution (WWA). În oraşul Wajima din Japonia, cantităţi de precipitaţii de peste 120 de milimetri au căzut într-o oră, în dimineaţa zilei de 21 septembrie, un record de la debutul măsurătorilor, în 1929.

Cu toate acestea, deşi oamenii de ştiinţă sunt în măsură să asocieze anumite fenomene meteorologice extreme cu schimbările climatice, este încă prea devreme pentru a trage concluzii definitive.

Date mai specifice urmează să fie publicate de observatorul european Copernicus la începutul lunii octombrie.

"Întotdeauna au existat fenomene meteorologice extreme, dar intensitatea lor a fost amplificată de încălzirea globală, în special în ceea ce priveşte precipitaţiile", a declarat pentru AFP Paulo Ceppi de la Institutul Grantham din cadrul Imperial College London. "Acesta este, probabil, unul dintre reperele comune ale fenomenelor observate în zone foarte diferite ale lumii", a adăugat el.

Comparativ cu situaţia din perioada preindustrială, încălzirea globală a dublat riscul de ploi intense timp de patru zile, cu o intensitate asemănătoare a celor din timpul furtunii Boris care a lovit Europa, potrivit studiului realizat de reţeaua WWA.

"Este foarte dificil de pus pe seama schimbărilor climatice fenomene diferite ce se manifestă în acelaşi timp în întreaga lume", a remarcat pentru AFP Liz Stephens, cercetător-şef la Centrul pentru climă al Crucii Roşii şi Semilunii Roşii.

"Însă, principiul fundamental rămâne acela că pentru fiecare grad Celsius în plus, atmosfera poate conţine cu 7% mai multă umiditate", a continuat ea.

Având în vedere că încălzirea globală va depăşi 1,5 grade Celsius comparativ cu perioada preindustrială, "va exista un impact semnificativ", a adăugat Paulo Ceppi de la Institutul Grantham.

Mai simplu spus, o planetă mai caldă înseamnă şi o planetă cu mai multă umiditate.

În emisfera nordică, vara anului 2024 a fost cea mai caldă măsurată vreodată, depăşind recordul stabilit în 2023, după cum a raportat Copernicus.

Sezonul canicular din regiunea din jurul Mediteranei a "generat o evaporare suplimentară semnificativă, deci mulţi vapori de apă deasupra Europei, un teren propice pentru ca toată această umiditate să fie eliberată în diverse locuri", a explicat Ceppi.

"Temperaturile la nivel mondial - atât deasupra zonelor de uscat, cât şi a oceanelor - au fost anormal de ridicate în august-septembrie, în pofida (fenomenului ciclic) La Nina", de obicei sinonim cu răcirea, a declarat Roxy Mathew Koll de la Institutul de Meteorologie Tropicală din India.

Acest surplus de căldură şi de umiditate contribuie la "intensificarea" furtunilor, a precizat omul de ştiinţă. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Ana Alecu, editor online: Simona Aruştei)