logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110

office@agerpres.ro

#insulina100/ Istoria insulinei

Image

Pentru persoanele cu diabet zaharat, anul 1921 este unul cu o semnificaţie deosebită. Acesta a fost anul în care oficial a fost descoperit hormonul insulină în extractele pancreatice ale câinilor, în timpul unor studii în Canada. Descoperirea, studierea şi folosirea insulinei au împins medicina înainte, reprezentând importanţi paşi în direcţia înţelegerii biologiei umane, iar aceste progrese au fost premiate cu Nobelul pentru Medicină în 1923. Dar povestea descoperirii insulinei începe de fapt mult mai devreme de 1921, conform unei cronologii a insulinei postate de portalul diabetes.co.uk.

Cronologie:

- 1869 - Paul Langerhans, un student la medicină la Berlin, descoperă un ţesut distinct în pancreas. Celulele care formează acest ţesut au fost ulterior denumite Insulele lui Langerhans.

- 1889 - Oscar Minkowski şi Joseph von Mering extirpă pancreasul unui câine pentru a studia efectele asupra digestiei. Întâmplător, observă că muştele se adună pentru a se hrăni cu urina câinelui, ceea ce demonstrează că aceasta avea un conţinut ridicat de glucoză.

 



- 1901 - Eugene Opie descoperă că Insulele lui Langerhans produc insulină şi că distrugerea acestor celule are ca rezultat apariţia diabetului.

- 1916 - Profesorul Nicolae Paulescu dezvoltă un extras pancreatic şi observă că acesta are efectul de a scădea nivelul glucozei din sângele câinilor cu diabet. Primul Război Mondial îl împiedică să-şi continue experimentele şi abia în iunie 1921 publică primele rezultate.

 



- 1921 - Dr. Frederick Banting şi studentul la medicină Charles Best desfăşoară experimente pe pancreas de câine la Toronto, Canada. Profesorul John Macleod le pune la dispoziţie un laborator pentru aceste experimente. Ei observă că atunci când extirpă pancreasul câinilor, aceştia devin diabetici. Cei doi au obţinut o soluţie injectabilă din pancreasul canin. Câinii diabetici care erau injectaţi de câteva ori pe zi cu acest extract nu mai prezentau simptome de diabet. Pornind de la aceste prime succese, profesorul Macleod doreşte mai multe dovezi şi le pune la dispoziţie celor doi pancreasuri de vită din care Banting şi Best obţin un extract pe care-l denumesc "insulină". Biochimistul Bertram Collip se alătură echipei de cercetare şi îşi oferă ajutorul pentru purificarea insulinei astfel încât să poată fi folosită în teste pe oameni. Banting şi Best au avut încredere în experimentele pe care le-au desfăşurat şi au fost primii oameni care s-au injectat cu insulină, fapt care le-a provocat stări de slăbiciune şi ameţeli - semne de hipoglicemie. După suficiente teste pentru a înţelege care este dozajul optim, Banting, Best şi Collip anunţă că insulina poate fi testată pe pacienţi umani.

 



- 1922 - Un adolescent în vârstă de 14 ani pe nume Leonard Thompson, care suferea de diabet de tipul I, devine primul pacient care primeşte insulină. Prima doză are efecte adverse. O a doua doză, purificată de James B. Collip, este administrată cu succes. Leonard trăieşte încă 13 ani. Anterior, pacienţii cu diabet de tipul I urmau diete stricte, la limita înfometării şi aveau o speranţă de viaţă de ordinul a câteva luni după diagnosticare. Leonard a trăit încă 13 ani dar a murit din cauza unei pneumonii. Pe măsură ce vestea despre succesul tratamentului pe bază de insulină se răspândeşte, Banting şi Best au început să primească scrisori în care li se cere ajutorul pentru alţi pacienţi cu diabet de tipul I. Cei doi îşi perfecţionează tehnica de producţie a insulinei, iar compania Eli Lilly devine primul producător de insulină.

- 1923 - Banting şi Macleod primesc Premiul Nobel pentru Medicină. Cei doi însă recunosc contribuţia importantă avută de colegii lor Best şi Collip şi îşi împart între ei recompensa financiară ce însoţeşte premiul.

- 1936 - Medicul danez Hans Christian Hagedorn descoperă că acţiunea insulinei poate fi prelungită prin adăugarea de protamină.

- 1950 - Insulina NPH sau insulina umană izofan - o insulină umană cu durată de acţiune intermediară - este scoasă pe piaţă de compania farmaceutică daneză Novo Nordisk.

- 1955 - Insulina este secvenţiată de biochimistul britanic Frederick Sanger, fiind prima proteină secvenţiată complet din istorie. În 1958 Sanger primeşte Premiul Nobel pentru Chimie ca recunoaştere a cercetărilor derulate asupra insulinei.

- 1963 - Insulina devine prima proteină umană care este obţinută prin sinteză chimică.

- 1978 - Compania de biotehnologie Genentech foloseşte tehnici de recombinare a ADN-ului pentru a produce insulină "umană" sintetică. Insulina devine prima proteină umană ce este obţinută prin biotehnologie.

- 1982 - Insulina sintetică este redenumită "insulină umană" pentru a o diferenţia de insulina provenită de la animale. Insulina umană are avantajul unui risc mai redus de reacţii alergice prin comparaţie cu cea de origine animală. Comercializată sub denumirea Humulin de compania Eli Lilly, "insulina umană" devine disponibilă pe scară largă în anii '80.

- 1985 - Compania farmaceutică daneză Novo Nordisk introduce "stiloul injector" (injector pen sau insulin pen) pentru autoadministrarea insulinei de către pacienţi.

- 1992 - Compania Medtronic lansează pompa de insulină MiniMed 506.

- 1996 - Compania Eli Lilly scoate pe piaţă produsul analog insulinei lispro, sub denumirea comercială Humalog. Insulina analoagă este o formă modificată genetic a insulinei în care secvenţa de aminoacizi este modificată pentru a schimba modul în care insulina este absorbită, distribuită, metabolizată şi excretată.

- 2000 - Mai mult de 470 de pacienţi cu diabet de tipul I primesc transplanturi de celule insulare în interval de timp de 5 ani, începând cu anul 2000. Această procedură îi ajută pe pacienţii diabetici să devină independenţi de insulină, atât timp cât urmează o medicaţie imunosupresoare.

- 2013 - Universitatea Cambridge dezvoltă un pancreas artificial care îmbină tehnologia unei pompe de insulină cu un sistem de monitorizare permanentă a nivelului de glucoză.

- 2015 - Dr. Edward Damiano prezintă iLet, un dispozitiv revoluţionar pe care-l caracterizează drept "o punte spre vindecare". Acest dispozitiv este un pancreas bionic care asigură necesarul de insulină şi de glucagon (celălalt hormon pancreatic cu rol în reglarea echilibrului glicemic în organism) la interval de 5 minute, aşa cum este necesar.AGERPRES/(AS - autor: Codruţ Bălu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)

 

Sursa foto: insulin.library.utoronto.ca

 

Citeşte şi:

 

#insulina100/ Activitatea de pionierat care a dus la descoperirea insulinei

 

#insulina100/ Diabetul, scurtă istorie a acestei afecţiuni mortale până acum un secol

 

UN SECOL DE ŞTIINŢĂ: Descoperirea hormonului insulină de către cercetătorii de la Universitatea din Toronto

 

#insulina100/ Controverse legate de Premiul Nobel atribuit pentru descoperirea insulinei

 

#insulina100/ Un secol de la descoperirea insulinei, una dintre cele mai mari realizări medicale din istorie

 

#insulina100/ Un profesor român, la originea descoperirii insulinei (Centrul European pentru Studierea Diabetului) 

 

#insulina100/ Dr. N.C.Paulescu: ''Revendic invenţiunea produsului organic Pancreina'' (textul original al memoriului descriptiv)

 

#insulina100/VIDEO Cercetătorii prezentaţi drept autorii unei descoperiri epocale au fost şi protagoniştii unor rivalităţi şi relaţii amare 

Afisari: 194

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.


Alte știri din categorie

Life 26-03-2026 19:58

Germania: Bundestag adoptă un proiect de lege pentru a stimula transplanturile de rinichi

Transplanturile de rinichi pentru pacienții grav bolnavi sunt pe cale să devină mai accesibile în Germania, informează DPA. Bundestagul - camera inferioară a Parlamentului german - a adoptat joi un proiect de lege propus de ministrul Sănătății din această țară, Nina Warken, care relaxează restricțiile anterior stricte privind prelevarea de organe de la d

Life 21-02-2026 19:20

Rămășițele Sfântului Francisc de Assisi au fost expuse publicului pentru prima dată în istorie

Osuarul cu rămășițele Sfântului Francisc de Assisi a fost expus publicului sâmbătă, pentru prima dată în istorie, la basilica din Assisi (centru Italia) și doar pentru o lună, cu ocazia marcării a 800 de ani de la moartea sa, informează EFE. 'În mod paradoxal, tocmai în banalitatea acestor câteva oase ră

Life 17-01-2026 22:54

Premiile EFA 2026: Lungmetrajul 'Sentimental Value', desemnat cel mai bun film european

Lungmetrajul 'Sentimental Value', regizat de Joachim Trier, a fost desemnat cel mai bun film european în cadrul celei de-a 38-a gale anuale a premiilor Academiei Europene de Film (EFA), organizată sâmbătă seară la Berlin, potrivit site-ului oficial al evenimentului. La această categorie au fost nominalizate producțiile cine

Life 17-01-2026 22:38

Premiile EFA 2026: Cineastul Joachim Trier a câștigat premiul pentru cel mai bun regizor

Cineastul danezo-norvegian Joachim Trier, autorul lungmetrajului 'Sentimental Value', a fost recompensat cu premiul pentru cel mai bun regizor la cea de-a 38-a ediție a premiilor Academiei Europene de Film (EFA), organizată sâmbătă seară la Berlin, potrivit site-ului oficial al evenimentului. La această categorie au fost nominali

Life 17-01-2026 21:24

VIDEO Premiile EFA 2026: Renate Reinsve, desemnată cea mai bună actriță europeană

Renate Reinsve, protagonista filmului 'Sentimental Value', regizat de Joachim Trier, a câștigat premiul pentru cea mai bună actriță la cea de-a 38-a gală anuală organizată de Academia Europeană de Film (EFA), sâmbătă seară, la Berlin, informează site-ului evenimentului. La această categorie au fost nominalizate actrițele Le

Life 17-01-2026 21:17

Premiile EFA 2026: Stellan Skarsgard, desemnat cel mai bun actor european

Suedezul Stellan Skarsgard, protagonistul filmului 'Sentimental Value', regizat de Joachim Trier, a câștigat premiul pentru cel mai bun actor european la cea de-a 38-a gală anuală organizată de Academia Europeană de Film (EFA), sâmbătă seară, la Berlin, potrivit site-ului oficial al evenimentului. La această categorie au fo