Nicolae Constantin Paulescu (1869 - 1931), profesor român de medicină şi fiziologie, s-ar afla la originea descoperirii insulinei, cu mai mulţi ani înaintea celebrilor cercetători canadieni Frederick G. Banting şi Charles H. Best, consemnează Centrul European pentru Studierea Diabetului (CEED) pe site-ul său.

Profesorul Paulescu a studiat medicina la Paris la sfârşitul secolului al XIX-lea, alături, mai ales, de profesorul Etienne Lancereaux (1827-1910), care a descris originea pancreatică a diabetului şi a făcut distincţia între "diabetul gras" şi "diabetul slab". După obţinerea diplomei de doctorat în 1897, Nicolae Constantin Paulescu s-a întors în România, unde a fost numit, în 1900, profesor de fiziologie la Facultatea de Medicină din Bucureşti. A lucrat în această instituţie universitară până la moartea sa din 1931.

În 1911, profesorul român a început să realizeze cercetări asupra diabetului. A reuşit astfel să sintetizeze un extract pancreatic provenit din pancreasuri prelevate de la animale (în principal de la câini) şi să demonstreze că o substanţă - pe care a denumit-o "pancreină" - conţinută în acel extract poate să scadă glicemia şi concentraţia corpilor cetonici.

El poate fi considerat, deci, drept primul om de ştiinţă care a descris substanţa ce urma să fie denumită mai târziu "insulină", scrie sursa citată.

Cercetările sale au fost însă întrerupte în 1916 de Primul Război Mondial şi de ocuparea oraşului Bucureşti de trupele germane. Profesorul român a publicat şi a comunicat către Societatea de Biologie din Bucureşti rezultatele sale despre izolarea în laborator a pancreinei abia cinci ani mai târziu, în 1921.

În acelaşi an, a publicat rezultatele studiilor sale în limba franceză în revista de specialitate Archives Internationales de Physiologie, de Biochimie et de Biophysique, într-un articol intitulat "Recherches sur le role du pancreas dans l'assimilation nutritive" ("Cercetări asupra rolului pancreasului în asimilarea nutritivă").

A depus o cerere de brevet în România sub titlul "Pancreina şi procedeul fabricaţiei ei", obţinut pe 10 aprilie 1922.

Canadienii Frederick Banting (1891-1941) şi John James Richard Macleod (1899-1978) au făcut prima injecţie cu insulină asupra unui pacient uman pe 11 ianuarie 1922. Un an mai târziu, insulina a fost produsă pe scară industrială în scopuri medicale.

Profesorul Paulescu nu a obţinut niciodată recunoaşterea internaţională în timpul vieţii sale, în pofida lucrărilor lui de pionierat în ceea ce priveşte descoperirea insulinei. Ideile sale antisemite şi antimasonice, aspru criticate, nu au jucat în favoarea lui pentru a îi aduce o recunoaştere a meritelor sale pe plan medical. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)

Citeşte şi:

#insulina100/VIDEO Cercetătorii prezentaţi drept autorii unei descoperiri epocale au fost şi protagoniştii unor rivalităţi şi relaţii amare

#insulina100/ Un secol de la descoperirea insulinei, una dintre cele mai mari realizări medicale din istorie

#insulina100/ Dr. N.C.Paulescu: ''Revendic invenţiunea produsului organic Pancreina'' (textul original al memoriului descriptiv)

Sursa foto: fundatiapaulescu.ro