UN SECOL DE ŞTIINŢĂ: Descoperirea hormonului insulină de către cercetătorii de la Universitatea din Toronto

În 27 iulie 1921, Frederick Banting (29 de ani), un chirurg canadian, şi Charles Best (22 de ani), care tocmai îşi terminase licenţa în fiziologie şi biochimie la Universitatea din Toronto, au reuşit să izoleze hormonul numit insulină pe câini, lucrând în laboratoarele Universităţii din Toronto, potrivit site-ului acesteia www.umassmed.edu.
Ideea a aparţinut lui Frederick Banting, care devenise profund interesat de diabet. În 31 octombrie 1920, în timp ce lua notiţe despre un articol al medicului Moses Barron pentru o viitoare prelegere despre pancreas, Banting a conceput "ideea", care i-a schimba viaţa. Banting l-a abordat mai întâi pe FG Miller, cercetător medical la Universitatea Western Ontario, iar acesta l-a trimis la unul dintre principalii specialişti în metabolismul glucidelor: profesorul de fiziologie, John James Rickard Macleod, pe atunci la Universitatea din Toronto. Deşi sceptic cu privire la procedura lui Banting, Macleod a aranjat ca tânărul chirurg să aibă un spaţiu în laboratorul departamentului de fiziologie, câini (folosiţi ca subiecţi experimentali) şi un asistent, potrivit worldhistoryproject.org.
Lucrând în laboratorul Universităţii din Toronto, în vara anului 1921, Frederick Banting şi Charles Best au reuşit să obţină un extract pancreatic care avea caracteristici antidiabetice. Ei au reuşit să testeze cu succes extractul lor pe câini diabetici. Observaţiile şi calculele din experimente au fost înregistrate într-o serie de caiete de către cei doi, caietele descriind, de asemenea, şi numeroasele dificultăţi întâmpinate în realizarea experimentelor din acea vară.
După câteva luni, profesorul J.J.R. MacLeod şi-a pus întreaga echipă de cercetare să lucreze la producerea şi purificarea insulinei. Macleod a continuat să supravegheze cercetările şi, în noiembrie 1921, a sugerat ca Banting şi Best să prezinte constatările lor preliminare Clubului Jurnalului Fiziologic al Universităţii din Toronto, potrivit insulin.library.utoronto.ca. La 30 decembrie, Banting a susţinut prima sa prelegere publică, intitulată "Influenţele benefice ale anumitor extracte pancreatice asupra diabetului pancreatic", în faţa unei audienţe formată de oameni de ştiinţă importanţi.
J.B. Collip s-a alăturat echipei în decembrie 1921 şi, cu ajutorul expertizei sale tehnice, au reuşit să purifice insulina pentru a o folosi la pacienţii diabetici. Cercetări suplimentare au arătat, de exemplu, că extractul funcţiona atunci când era administrat intravenos, dar nu şi atunci când era administrat pe cale orală sau rectală, şi că alte extracte de ţesut nu aveau un efect similar, potrivit www.sciencedirect.com
Planurile pentru tratamentul cu insulină pentru oameni au fost repede puse în aplicare. În continuare, au extras insulină din pancreasul unor bovine din abatoare. La 23 ianuarie 1922, prima persoană care a primit o injecţie de insulină ca tratament pentru diabet a fost Leonard Thompson, în vârstă de 14 ani. Diabetul adolescentului s-a ameliorat rapid. Vestea s-a răspândit în întreaga lume, dând o speranţă imediată multor diabetici, care mai aveau puţin de trăit. A urmat o căutare frenetică a insulinei. Unii pacienţi aflaţi în comă diabetică şi-au revenit după tratamentul cu insulină, potrivit worldhistoryproject.org.
Insulina este un hormon peptidic, produs şi eliberat de celulele beta ale insulelor pancreatice (Langerhans), care reglează fin metabolismul glucidelor, grăsimilor şi proteinelor inducând absorbţia glucozei din sânge în celulele grase, hepatice şi musculare scheletice. Sir Edward Albert Sharpey-Schafer (1850-1935), un fiziolog englez, a dat numele de insulină acestui hormon. În 1910 şi mai târziu în 1916, la Londra, a descris faptul că insulele pancreatice sunt capabile să secrete o substanţă capabilă să controleze metabolismul glucozei, pe care a denumit-o "insulină", de la latinescul "insula" ("insulă"), cu referire la insulele Langherans.
Diabetul a fost recunoscut ca o afecţiune medicală distinctă de peste 3.000 de ani, dar cauza sa exactă a fost un mister până în secolul al XX-lea. Până la începutul anilor 1920, mulţi cercetători susţineau că diabetul era cauzat de o funcţionare defectuoasă a sistemului digestiv legată de glanda pancreatică, un mic organ care se află deasupra ficatului. Până la descoperirea insulinei, singura modalitate de a trata această boală fatală era o dietă săracă în carbohidraţi şi zahăr şi bogată în grăsimi şi proteine. Această dietă le permitea diabeticilor să trăiască - timp de aproximativ un an după diagnosticare.
Până în 1923, insulina a devenit disponibilă pe scară largă, iar Banting şi Macleod au primit Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină "pentru descoperirea insulinei", potrivit www.nobelprize.org. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda)
Sursa fotografiilor: umassmed.edu
Citeşte şi:
* #insulina100/ Controverse legate de Premiul Nobel atribuit pentru descoperirea insulinei
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
30 mai - Ziua mondială a sclerozei multiple
La 30 mai 2025 este marcată Ziua mondială a sclerozei multiple, instituită în anul 2009 de Federația Internațională a Sclerozei Multiple (MSIF), care este formată din 47 de organizații din întreaga lume și având relații de colaborare cu numeroase alte structuri similare, conform www.msif.org.
30 mai - Ziua internațională a cartofului (ONU)
În decembrie 2023, Adunarea Generală a decis să stabilească marcarea la 30 mai a Zilei Internaționale a Cartofului pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la multiplele valori nutriționale, economice, de mediu și culturale ale cartofului și la contribuția acestei legume ca resursă alimentară neprețuită și generator de venituri pentru familiile și producător
30 mai - Ziua limbii și teatrului idiș
La 30 mai 2025 este sărbătorită Ziua limbii și teatrului idiș, fiind marcată, începând din 2018, potrivit prevederilor Legii nr. 253/2017, conform https://legislatie.just.ro/. La 24 octombrie 2017, Senatul a adoptat legea în calitate de primă Cameră sesizată. Plenul Camerei Deputaților
CITATUL ZILEI
'Nu ne vindecăm de suferință decât trăind-o pe deplin.' - Marcel Proust, 'În căutarea timpului pierdut', 1913 (sursa: http://evene.lefigaro.fr/)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 30 mai
Ortodoxe Sf. Cuv. Isaachie Mărturisitorul și Varlaam Greco-catolice Sf. cuv. Isachie Romano-catolice Ss. Ferdinand, rege; Ioana d'Arc, fc. Sfântul Cuvios Isaachie Mărturisitorul este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua d
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 30 mai
Este a 150-a zi a anului 2025. Au mai rămas 215 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 36 m și apune la 20 h 51 m. Luna răsare la 08 h 26 m. Luna nu apune în această zi. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel)
PERSONALITATEA ZILEI: Mihail Sebastian, dramaturg, prozator și eseist
Mihail Sebastian, pseudonimul literar al lui Iosef M. Hechter, s-a născut la 18 octombrie 1907, la Brăila, într-o familie de origine evreiască, notează humanitas.ro A urmat cursul elementar și Liceul 'N. Bălcescu' în orașul natal. În 1926, și-a susținut bacalaureatul
29 mai - Ziua internațională a forțelor ONU de menținere a păcii
La 29 mai 2025 este marcată Ziua internațională a forțelor ONU de menținere a păcii, fiind instituită în anul 2000 de Adunarea Generală a ONU prin adoptarea textului Rezoluției 57/129. Această zi internațională este marcată anual, fiind cunoscută și sub denumirea Ziua internațională a Căștilor Albastre. Prin acest demers este adus un oma
29 mai - Ziua Eroilor
La 29 mai 2025 este sărbătorită Ziua Eroilor, fiind celebrată, în fiecare an, concomitent cu sărbătoarea creștină a Înălțării Domnului, la 40 de zile de la Sfintele Paști, aducând în prim plan memoria celor căzuți de-a lungul veacurilor pe câmpurile de luptă, pentru credință, libertate, dreptate și pentru apărarea țării și întregirea neamu
SĂRBĂTORI: Înălțarea Domnului (Ziua Eroilor)
Înălțarea Domnului este sărbătorită în acest an în ziua de 29 mai, la 40 de zile de la Învierea Domnului (Sfintele Paști). Biserica sărbătorește Înălțarea într-o zi de joi, înainte de Pogorârea Sfântului Duh (Cincizecime sau Rusalii). Biserica cea dreptmăritoare a lui Hristos are un brâu sfânt ș
CITATUL ZILEI
'O oră nu este doar o oră, ea este un vas plin de parfumuri, de tonuri, de planuri și climate. Ceea ce noi numim realitate este o relație anume între sentimente și amintiri.' - Marcel Proust, 'În căutarea timpului pierdut', 1913 (sursa: http://evene.lefigaro.fr/)
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 29 mai
Ortodoxe Înălțarea Domnului (Ziua Eroilor) Greco-catolice Înălțarea la cer a Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos (Ispasul). Sf. m. Teodosia. Pomenirea Eroilor Neamului Romano-catolice Înălțarea Domnului Ss. Paul al VI-lea, pp.; Maxim
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 29 mai
Este a 149-a zi a anului 2025. Au mai rămas 216 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 36 m și apune la 20 h 51 m. Luna răsare la 07 h 12 m și apune la 23 h 58 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel)
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Carey Mulligan
Carey Mulligan este una dintre cele mai versatile și împlinite actrițe ale generației sale, cunoscută pentru interpretările sale delicate, dar puternice, atât în drame de epocă, cât și în filme contemporane. Cu o carieră de aproape două decenii, Mulligan a fost apreciată de critici pentru capacitatea sa de a aduce profunzime, nuanță și autentici
CITATUL ZILEI
'Iubirea e dovada evidentă că realitatea contează foarte puțin.' - Marcel Proust, 'În căutarea timpului pierdut', 1913 (sursa: http://evene.lefigaro.fr/)