Mihail Sebastian, pseudonimul literar al lui Iosef M. Hechter, s-a născut la 18 octombrie 1907, la Brăila, într-o familie de origine evreiască, notează humanitas.ro

A urmat cursul elementar și Liceul 'N. Bălcescu' în orașul natal. În 1926, și-a susținut bacalaureatul. A absolvit, în 1929, Facultatea de Drept a Universității din București. Și-a pregătit doctoratul la Paris (1930-1931), potrivit lucrării 'Dicționarul general al literaturii române' (Editura Univers Enciclopedic, București, 2007).

A debutat cu versuri, în 1926, în revista 'Lumea' din Iași, sub pseudonimul Eraclie Pralea. Apoi, și-a făcut debutul în publicistică, începând lunga colaborare la ziarul 'Cuvântul', unde a fost și redactor (1927-1934). A tradus din Francis Jammes și Marcel Proust, potrivit lucrării 'Dicționar de literatură română' (Ed. Univers, 1979). Concomitent, a colaborat la 'Tiparnița literară', 'Vitrina literară', 'Vremea', 'Contimporanul'.

Întors de la Paris, a participat, în 1932, la organizarea grupării Forum, alături de Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Petru Comarnescu ș.a., care a fost înlocuită de gruparea Criterion. A participat și la întemeierea revistei 'Azi' (director, Zaharia Stancu) și a colecției 'Cartea cu semne' (scoasă de Institutul de Arte Grafice Bucovina), în care i s-a publicat, în 1932, primul volum 'Fragmente dintr-un carnet găsit'. A urmat romanul 'Femei' (1933), ce conține patru nuvele unificate printr-un personaj. A fost redactor și cronicar literar la 'România literară'.

Romanul-jurnal ''De două mii de ani...'', care a fost numit de Camil Petrescu un roman al ''experienței'' și al ''autenticității'', a fost publicat în 1934, consemnează lucrarea 'Dicționar de literatură română' (Ed. Univers, 1979). Autorul însuși descrie cartea astfel: ''De două mii de ani'' este și un roman, dar este mai ales altceva, un lucru atât de intim, încât astăzi, la apariția cărții, mă întreb cu spaimă dacă n-am trădat prea multe lucruri dintr-o experiență pe care mă mândream multă vreme s-o ascund sub un surâs'.

Publicarea acestuia a declanșat atacuri furibunde și tendențioase atât din partea presei de dreapta cât și din partea celei de stânga, cărora autorul le-a răspuns, calm, în romanul 'Cum am devenit huligan' (1935).

A fost afectat de aceste atacuri, însă a continuat să muncească învingându-și stările depresive. A fost secretar al unui avocat, redactor la 'Revista Fundațiilor Regale' (1936-1940), a colaborat intens la 'Rampa' și 'Reporter', a ținut cronica muzicală la 'L'Independance roumaine' (sub pseudonimul Flavinius), cronica dramatică la 'Viața românească' (1938-1940), a făcut parte din Gruparea criticilor literari români (fondată în 1936), a pledat în procese, precum cel intentat lui Geo Bogza, pentru 'Poemul invectivă'.

I-au apărut romanele 'Orașul cu salcâmi' (1935, premiat de Societatea Scriitorilor Români) și 'Accidentul' (1940), cel mai bine constituit din punct de vedere arhitectonic, fiind axat, ca și întregul său teatru, pe drama singurătății.

S-a impus în viața literară ca dramaturg cu piesele de teatru: 'Jocul de-a vacanța', pusă în scenă la Teatrul Comedia în 1938, în regia lui Sică Alexandrescu; 'Steaua fără nume', publicată sub pseudonimul Victor Mincu și prezentată pe scena Teatrului Alhambra, în martie 1944; 'Ultima oră' (1944, premiera a avut loc la 25 ianuarie 1946, la Teatrul Național din București) și 'Insula' (1947, nu a fost terminată având doar două acte, cel de-al treilea a fost scris de actorul Mircea Șeptilici; piesa a avut premiera în 17 septembrie 1947, la Teatrul Municipal, în regia lui Mircea Șeptilici).

În timpul războiului, a fost persecutat și a avut mult de suferit din cauza legislației antisemite. La 7 septembrie 1940, în baza Decretului-lege din 9 august 1940, Mihail Sebastian a fost 'licențiat din serviciu, fiind evreu', arată humanitas.ro. I s-a interzis să mai profeseze ca jurnalist și i s-a retras licența de avocat pledant. I-a fost interzisă piesa 'Jocul de-a vacanța'. Nu a mai avut drept de semnătură.

Din 1941, a fost profesor de limba română la Liceul Evreiesc din București.

La începutul anului 1945, a fost numit consilier la Ministerul Afacerilor Externe. I s-a încredințat un curs la Universitatea Liberă Democratică și era frecvent solicitat în calitate de avocat. Piesele sale de teatru începeau să fie jucate, nu numai în țară, dar și în străinătate.

În 1940, criticul literar Șerban Cioculescu scria astfel despre Mihail Sebastian și opera acestuia: 'Spirit de măsură, de claritate și de nuanță, vioiciune intelectuală, gust ales și o tonalitate discretă a tristeții care se ferește de gesturi, de dramatizare'.

La 29 mai 1945, dramaturgul, prozatorul, gazetarul și eseistul Mihail Sebastian înceta din viață, la nici 38 de ani, în urma unui accident rutier.

Alte opere publicate după moartea sa: 'Teatru' (București, 1946), 'Ultima oră' (București, 1956), 'Opere alese' (I, București, 1956), 'Opere alese' (I-II, București, 1962), 'Jocul de-a vacanța. Steaua fără nume. Ultima oră' (București, 1965), 'Întâlniri cu teatrul' (București, 1969), 'Eseuri. Cronici. Memorial' (București, 1972), 'Jocul de-a vacanța. Steaua fără nume' (București, 1975), 'Opere' (I, București, 1994), 'Jurnal' (București, 1996), 'Jurnal de epocă' (București, 2002).

Cartea 'Jurnal (1935-1944)', capodoperă a literaturii-document interbelice, a fost publicată pentru prima dată în 1996, de Editura Humanitas, fiind una dintre cele mai captivante și importante scrieri memorialistice ale literaturii române moderne. Lucrarea are o mare valoare istorică, documentând cumplita realitate a antisemitismului din societatea românească a acelor ani.

'Jurnalul' a fost publicat în Germania, în 2005, sub numele 'Voller Entsetzen, aber nicht verzweifelt / Tagebucher 1935-1944' ('Îngrozit, dar nu disperat / Jurnal'). La 20 noiembrie 2006, lui Mihail Sebastian i-a fost conferit la Munchen, postum, importantul premiu de carte 'Geschwister Scholl'.

'Jurnalul' a fost reeditat în 2002, 2005 și 2016. A fost tradus și editat în mai multe țări, precum Franța, SUA, Olanda, Cehia, Germania, Marea Britanie, Suedia, potrivit www.humanitas.ro.

Marele romancier Philip Roth avea să scrie despre 'Jurnalul' lui Mihail Sebastian că 'merită să stea pe același raft cu Jurnalul Annei Frank și să-și găsească la fel de mulți cititori'. Paul Bailey consideră 'Jurnalul' ca fiind 'o capodoperă plină de umanitate', iar publicația Literary Review arată că acesta 'este mai mult decât o scriere esențială pe tema războiului și a Holocaustului: e un câștig pentru patrimoniul întregii omeniri'.

Începând din 2013, la Brăila, la inițiativa președintelui de atunci al Federației Comunităților Evreiești din România, dr. Aurel Vainer, este organizat Festivalul Internațional 'Mihail Sebastian', care a reunit de-a lungul anilor mari nume ale culturii și societății academice. Manifestarea a dobândit din 2017 un caracter internațional, având participanți și din Israel, Republica Moldova, Germania, Canada, Franța, Argentina și Portugalia, notează http://www.primariabr.ro/.

La 27 ianuarie 2025, de Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, Institutul Cultural Român a prezentat proiectul multimedia 'Mihail Sebastian și tinerii cu sufletul de crin', eveniment ce a inclus o dezbatere despre rolul culturii în combaterea antisemitismului. Propus de Diaspora Civică Berlin și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, proiectul a combinat banda desenată, animația și muzica originală pentru a explora perioada interbelică românească și ascensiunea extremismului, prin prisma scrierilor lui Mihail Sebastian. Inspirat de cartea 'Jurnal 1935-1944', proiectul oferă o perspectivă artistică asupra unor momente tulburi din istoria României, documentând decăderea democrației și impactul politicilor antisemite din acea perioadă, punctează icr.ro.

În ziua de 29 mai 2025, cu ocazia comemorării a 80 ani de la moartea scriitorului Mihail Sebastian, Biblioteca Națională a României, împreună cu Centrul de Studii Ebraice 'Goldstein Goren' al Facultății de Litere - Universitatea din București, Centrul pentru Studierea Istoriei Evreilor din România 'Wilhelm Filderman', Teatrul Evreiesc de Stat și echipa proiectului 'Mihail Sebastian și tinerii cu sufletul de crin' organizează vernisajul expoziției 'Mihail Sebastian. Ecouri interbelice'. Cu acest prilej, are loc o dezbatere despre conexiunile dintre România interbelică și România de astăzi și maniera în care se întâlnesc ele în opera și viața lui Mihail Sebastian. Expoziția poate fi vizitată gratuit până în data de 20 iunie 2025, la Biblioteca Națională a României. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.historia.ro