O PERSONALITATE PE ZI: Istoricul şi academicianul Şerban Papacostea

Istoricul şi academicianul Şerban Papacostea, considerat unul dintre cei mai mari istoriografi din România, a publicat numeroase studii în prestigioase reviste istorice, abordând teme precum: geneza statelor româneşti în secolul al XIV-lea, curentele heterodoxe şi impactul lor asupra vieţii spirituale şi politice româneşti, evoluţia regimului ţărănimii în secolul al XVIII-lea, politica de reforme a domnilor fanarioţi, istoria bazinului pontic în vremea hegemoniilor veneţiană şi genoveză.
S-a născut la 25 iunie 1928, la Bucureşti, unde şi-a efectuat studiile liceale şi universitare. A absolvit liceul "Dimitrie Cantemir" (1946), Facultatea de Litere şi Filosofie - Secţia istorie-geografie (1950). În 1968, şi-a susţinut teza de doctorat "Regimul dominaţiei austriece în Oltenia (1718-1739)".
A fost bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară (1954-1957), apoi cercetător ştiinţific (din 1957) şi director (1990-2001) la Institutul de Istorie "Nicolae Iorga", potrivit dicţionarului ''Membrii Academiei Române (1866-2003)'' (Ed. Enciclopedică/Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2003) şi http://www.acad.ro.
Istoricii Şerban Papacostea (dr.) şi Andrei Pippidi sunt decoraţi cu Ordinul Naţional ”Steaua României” în Grad de Cavaler, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Palatul Cotroceni, Bucureşti, 1 decembrie 2008.
Foto: (c) LUCIAN TUDOSE / AGERPRES FOTO
Considerat unul dintre cei mai mari istoriografi din România, este autorul unei bogate opere ştiinţifice: "Oltenia sub stăpânirea austriacă 1718-1739" (1971), distinsă cu Premiul "N. Bălcescu" al Academiei Române; "Geneza statului în evul mediu românesc. Studii critice" (1988); "Românii în secolul al XIII-lea. Între cruciadă şi Imperiul Mongol" (1994).
De asemenea, a publicat numeroase studii în prestigioase reviste istorice, abordând teme precum: geneza statelor româneşti în secolul al XIV-lea, poziţia internaţională a Ţărilor Române în secolul XV în funcţie de rivalitatea marilor puteri vecine, cu privire specială asupra domniei lui Ştefan cel Mare, curentele heterodoxe şi impactul lor asupra vieţii spirituale şi politice româneşti, evoluţia regimului ţărănimii în secolul al XVIII-lea, politica de reforme a domnilor fanarioţi, istoria bazinului pontic în vremea hegemoniilor veneţiană şi genoveză.
Academicianul Şerban Papacostea susţine un discurs decernarea anuală a Premiilor Revistei ”Cuvântul”, după ce i-a fost acordat Premiul pentru istorie, Bucureşti, 23 ianuarie 2007.
Foto: (c) ALEX MICSIK /Arhivă istorică AGERPRES
Este autorul unor lucrări referitoare la activitatea unor reputaţi istorici români: "N. Iorga şi Institutul de Istorie Universală" (1991), "Testamentul istoriografic al lui N. Iorga" (1991), "Gheorghe I. Brătianu: istoricul şi omul politic" (1993), "Un dascăl de rigoare ştiinţifică şi morală: Dionisie M. Pippidi" (1994). A contribuit la elaborarea tratatului "Istoria României" (vol. III, 1964), la scrierea sintezelor "Istoria poporului român" (1970) şi "Istoria României" (1999).
A fost redactor şef al "Revistei istorice", coeditor al revistei "Il Mar Nero" (Italia), coredactor al colecţiei "Rumanian Studien" (Germania), membru în colegiul de redacţie al publicaţiei "Studii şi materiale de istorie medie" şi membru în Comitetul internaţional "Repertorium Fontium Historiae Medii Aevi".
Membru corespondent (1993) şi membru titular (2016) al Academiei Române; membru corespondent al Academiei Ligure de Ştiinţe şi Litere din Genova (1996). Doctor Honoris Causa al Universităţii Ovidius din Constanţa (3 nov. 2006). A fost distins cu Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Cavaler (2008) şi cu aceeaşi distincţie, în grad de Ofiţer (2017).
A murit la 6 aprilie 2018, la Bucureşti. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiţă, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)
* Explicaţie foto din deschidere: Academicianul Şerban Papacostea susţine un discurs la evenimentul de lansare a volumelor ”Cercetări Numismatice XV” şi ”Onoarea Naţiunilor. Ordine şi Decoraţii din patrimoniul Muzeului National de Istorie a României”, Bucureşti, 18 ianuarie 2012.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Joi, 13 martie, și vineri, 14 martie, de la ora 19:00, vor putea fi urmărite, la Ateneu, concerte de Enescu, Lalo și Ravel, cu dirijorul Jeremie Rhorer și violonista Alexandra Conunova, informează un comunicat al Ateneului Român. Orchestra simfonică și Corul Filarmonicii George Enescu, aflate sub bagheta lui Jeremie Rhorer și cu Alexan
14 martie - Ziua mondială a somnului
La 14 martie 2025, este marcată Ziua mondială a somnului, potrivit www.worldsleepday.org. Aceasta este programată în fiecare an, în ziua de vineri a celei de-a doua săptămâni întregi a lunii martie. Este promovată de Societatea Mondială a Somnului, organizație apărută în 2016 ca urmare a
CITATUL ZILEI
'A păstra nestrămutat credința în dreptate și adevăr în afara oricărei alte credințe, a oricărei speranțe sau temeri, acesta este cel mai înalt nivel al conștiinței umane.'' - Antonio Fogazzaro ('Proverbe și cugetări italiene', Editura Albatros, 1982)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 14 martie
Ortodoxe Sf. Cuv. Benedict din Nursia; Sf. Sfințit Mc. Alexandru preotul Greco-catolice Sf. cuv. Benedict, Patronul Europei; Sf. pr. m. Alexandru Romano-catolice Sf. Matilda, regină; Fer. Iacob Cusmano, pr. Sfântul Cuvios Benedict este pomenit &i
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 14 martie
Este a 73-a zi a anului 2025. Au mai rămas 292 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 30 m și apune la 18 h 21 m. Luna apune la 06 h 34 m și apune la 18 h 40 m. Eclipsă Totală de Lună vizibilă în Pacific, cele două Americi, vestul Europei și vestul Africii. Vizibilă în România,
PERSONALITATEA ZILEI: Scriitorul Ivo Andric, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură
Prozatorul și diplomatul Ivo Andric s-a născut la data de 9 octombrie 1892, în satul Deloc, de lângă Travnik, în actuala Bosnia și Herțegovina, arată imdb.com. Croat de origine, Ivo Andric și-a însușit, după Primul Război Mondial, limba și cultura sârbă.
13 martie - Ziua mondială a rinichiului
Ziua mondială a rinichiului este marcată, anual, în cea de-a doua zi de joi a lunii martie. În 2025, această zi este sărbătorită la 13 martie. Prin intermediul acestei zile, Societatea Internațională de Nefrologie urmărește să atragă atenția asupra bolilor specifice rinichilor, celor mai recente metode de tratament, măsurilor preventive și evoluție
FENOMENE ASTRONOMICE: Eclipsă totală de Lună vizibilă în România, în penumbră (13/14 martie)
În noaptea de 13 spre 14 martie 2025, Luna intră în umbra Pământului, creând o eclipsă totală de Lună, prima, din noiembrie 2022, potrivit https://svs.gsfc.nasa.gov. Regiuni din care care eclipsa se va vedea, cel puțin parțial, sunt: Europa, mare parte din Asia, mare parte din Australia, mare pa
CITATUL ZILEI
'Când un om fără lucru își vede vecinul cu stare gospodorind, semănând și arând, ca să-și strângă avere, face și el cu vecinul. Întrecerea aceasta este bună.' - Hesiod, 'Munci și zile' ('Cugetări grecești', Editura Albatros, 1981)
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 13 martie
Ortodoxe Aducerea moaștelor Sf. Ier. Nichifor, patriarhul Constantinopolului Greco-catolice Aducerea moaștelor Sf. aep. Nichifor al Constantinopolului Romano-catolice Sf. Sabin, m. Aducerea moaștelor Sfântului Nichifor, patriarh al Consta
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 13 martie
Este a 72-a zi a anului 2025. Au mai rămas 293 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 32 m și apune la 18 h 19 m. Luna apune la 06 h 17 m și răsare la 17 h 36 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Irina Andreea Cristea)
DOCUMENTAR: 60 de ani de la moartea scriitorului George Călinescu, academician, critic și istoric literar (12 martie)
Scriitorul George Călinescu, academician, critic și istoric literar, personalitate marcantă a culturii și literaturii române, s-a născut la 19 iunie 1899, în București, ca fiu al Mariei Vișan și al funcționarului Tache Căpitănescu, fiind înfiat de familia lui Constantin Călinescu din Iași. A urmat cursurile Facultății de Litere din București
Concert aniversar al Corului Academic Radio
La 12 martie 2025, Corul Academic Radio susține un concert aniversar la Sala Radio, intitulat 'Ecouri de demult', cu prilejul împlinirii a 85 de ani de la înființare. Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, concertul propune interpretarea celor mai cunoscute șlagăre ale muzicii ușoare românești din anii '30-'60 într-o
12 martie - Ziua Gărzii Naționale de Mediu
Ziua Gărzii Naționale de Mediu este sărbătorită anual la 12 martie, dată care se marchează înființarea acesteia, de către Guvernul României, în anul 2003. Prin Ordinul de ministru nr. 224 din 27 februarie 2007, ținându-se cont de momentul înființării instituției, data de 12 martie a fost declarată Ziua Gărzii Naționale de Mediu. G
12 martie - Ziua mondială împotriva cenzurii cibernetice
La 12 martie 2025 este marcată Ziua mondială împotriva cenzurii cibernetice. Declarația Universală a Drepturilor Omului stipulează clar, în cuprinsul său, la Articolul 19 faptul că ''orice om are dreptul la libertatea opiniilor și exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a