Crețu (ELCEN): Datoria Primăriei Capitalei a ajuns la 1,4 miliarde lei; în aprilie a plătit zero lei
Datoria Primăriei Capitalei către ELCEN este în prezent de 1,4 miliarde lei, iar în luna aprilie nu a fost plătit niciun leu, a declarat, miercuri, într-o conferință de presă, directorul general al Electrocentrale București, Claudiu Crețu.
'Voi vorbi strict cifre, ca să înțelegem situația în care ne aflăm astăzi. Și de ce astăzi? Luna aprilie este un moment inedit. În luna aprilie 2025, Primăria Municipiului București, pe data de 7 aprilie, pentru că plățile se fac în data de 7 a fiecărei luni, nu a plătit niciun leu. Avem un grafic cu plățile pe fiecare an. În 2020 - 300 de milioane, apoi 600 milioane lei, în 2022 a fost un vârf de 1,2 miliarde, apoi au început să scadă, în 2023 - 900 milioane, 2024 - 800. S-a plătit cu țărâita, dar în fiecare lună veneau ceva bani. În luna aprilie, sub perdeaua de fum a campaniei electorale sau nu știu din ce alt motiv, zero lei. Zero. Datoria astăzi este de 1,4 miliarde de lei', a explicat Crețu.
Potrivit datelor prezentate de acesta, în ianuarie 2020 datoria către ELCEN era de 169 de milioane de lei, în 2021 a ajuns la 243 de milioane lei, în 2022 la 639 de milioane și în 2023 la 931 de milioane lei.
'În 2024 am sărit de miliard, 1,005 miliarde lei. 1 ianuarie 2025 - 1,3 miliarde. Astăzi, 1,4 miliarde. Sunt cifre, matematică, nu povești... Deci, datoria către ELCEN a crescut, iar în luna aprilie zero (plăți). Către ce ne îndreptăm? Spun asta pentru că noi acum suntem în perioada în care urmează reparații, urmează revizii. Trebuie să pregătim aceste CET-uri pentru sezonul viitor de iarnă. Trebuie să cumpărăm gaze pentru a le depozita. De astăzi, de ieri, noi pregătim sezonul viitor. Există o certitudine: în noiembrie 2025 va veni frigul. Aceasta este o certitudine. Trebuie să ne pregătim, avem nevoie de bani pentru reparații, avem nevoie de bani pentru gaze, avem nevoie de bani pentru salariile oamenilor care lucrează aici, iar Primăria, în luna aprilie, zero lei. Aceste 1,4 miliarde din ce se compun? Plată subvenție Primărie, care astăzi este undeva la vreo 600 de milioane și până acum 2-3 luni Primăria măcar plătea partea asta de subvenție, iar restul pierderi. Pentru pierderi, în 2023 s-au plătit 336 de milioane. În septembrie 2023, primarul general a spus că în două luni de zile, până în decembrie 2023, va face un audit ca să plătească restul de pierderi. Din decembrie 2023, și dumneavoastră și noi întrebăm pe toate căile când se face acel audit. Până astăzi, nimic. Nici măcar nu e prevăzut de lege. Când se plătesc pierderile? Liniște. E un an și jumătate de atunci', a precizat Claudiu Crețu.
Acesta a subliniat că media pierderilor în rețeaua de termoficare este de circa 2.200 tone/oră, în ușoară scădere în 2022 -2023.
'Deci, este nevoie într-adevăr și suntem curioși și noi să vedem acel grafic de implementare, de modernizare a conductelor pe bani europeni. Au trecut 2 ani jumate de când s-a semnat. Ar fi trebuit să fie la 50 sau peste 50%. Nu e. Vă spun sigur, sigur că nu este', a punctat Crețu.
La rândul său, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a precizat că 2.192 tone de apă fierbinte se scurg în fiecare oră prin rețeaua de termoficare a Capitalei, ca printr-o sită.
'Probabil l-ați mai auzit pe domnul Nicușor Dan spunând: am redus pierderile, s-a lucrat, am luat banii europeni. Uitați-vă, sunt șantiere întregi cu țevi care ruginesc la suprafață! (...) Problema este că nu se vede nimic. Gândiți -vă că 2.000 de tone pe oră, 2.192 de tone de apă fierbinte în fiecare oră se scurg prin rețeaua de termoficare a Bucureștiului ca printr-o sită. Dacă un om bea 2 litri de apă pe zi, înseamnă că într-o oră e cât bea jumătate de București într-un zi. Ca să aveți un termen de comparație', a afirmat Burduja.
Acesta a semnalat că Ministerul Energiei, încă de anul trecut, 'se roagă de Primăria Generală' să depună un proiect pe bani nerambursabili din Fondul pentru Modernizare.
'E singurul UAT eligibil din țară care mai poate depune. A depus, după multe insistențe, dacă vă amintiți, în campania la locale, proiecte neeligibile declarate astfel de consultanții externi. Încă îl așteptăm pe domnul Nicușor Dan, dar așteptam probabil degeaba până pe 4 mai, 5 mai, când se termină filmul dânsului - Cotroceniul - și, probabil o să revină în Primărie și, cine știe când, ne-om trezi și cu o aplicație eligibilă să ia niște bani europeni să le reabiliteze. Nu e o sumă mare pentru dânsul, vreo 100 milioane de euro, așa', a punctat Burduja.
Totodată, ministrul a reiterat că trei CET-uri din București urmează a fi modernizate cu fonduri europene, dar există riscul să piardă acești bani pentru că ELCEN nu poate obține cofinanțare din cauza datoriilor pe care trebuie să le recupereze de la Termoenergetica.
'Aceste CET-uri au obținut prin Ministerul Energiei bani gratis, 361 de milioane de euro. Am avut apel pentru modernizarea CET-urilor. Tot bugetul apelului a fost consumat de București. Trei CET-uri: Progresu, Sud, Grozăvești. Asta înseamnă că, odată cu demararea acestor proiecte, odată cu finalizarea lor, bucureștenii vor plăti întreținerea la jumătate. Deci, costul gigacaloriei în București este cam de trei ori cât în Oradea, de două ori și jumătate. Acolo e un sistem modernizat, iar ELCEN a demarat licitație, dar se va bloca în momentul în care va trebui să-și ia cofinanțare, pentru că nicio bancă nu vine să-ți dea bani când tu ai de încasat 1,4 miliarde de lei. Gândiți-vă ce înseamnă suma asta în contextul în care au și salarii de plătit, și mentenanță, și lucrări, și gazul, bineînțeles, și așa mai departe. Îl rugăm frumos pe domnul Nicușor Dan și îi stăm la dispoziție oricând vrea, ziua, noaptea, când vrea dânsul, să ne vedem, să găsim soluții, să putem demara aceste proiecte, astfel încât în 3-4 ani bucureștenii să aibă facturile la întreținere la jumătate. (...) Din păcate, adevărul trebuie spus, că ne place sau nu, că-i place domnului Nicușor Dan - cel mai probabil nu-i place - dar atunci când ai Termoenergetica și-ți intră în insolvență îți periclitează tot planul de fuziune pe care l-am pus la punct, când ai 1,4 miliarde de lei datorie și nu poți să-ți faci proiecte de 361 milioane de euro bani europeni, când ai o Capitală care este practic în colaps financiar...', a conchis ministrul Energiei. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Oana Tilică, editor online: Ady Ivaşcu)
Citeşte şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
INS: Emisiile industriale GES au scăzut cu 39,3% în 2024 față de 2008; emisiile generate de gospodării, în creștere cu 1,1%
Emisiile industriale de gaze cu efect de seră (GES) au scăzut în România cu 39,2%, în cursul anului 2024, comparativ cu nivelul din 2008, în timp ce emisiile generate de gospodării au totalizat 22,6 milioane tone, în creștere cu 1,1% față de anul 2023, arată datele publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS). Con
Inteligența artificială în firmele din România, utilizare răspândită, dar integrare superficială (studiu)
Utilizarea inteligenței artificiale (IA) la nivelul firmelor din România este răspândită, dar integrarea sa este superficială, relevă un studiu de specialitate, dat, joi seara, publicității. Studiul 'Cum folosesc firmele din România inteligența artificială?' a fost întocmit pe baza unui sondaj realizat de MIA, &
Ministrul delegat pentru Digitalizare: Îmi doresc ca toate imprimantele din minister să dispară
Ministrul delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială (AI), Bogdan Dumitru, susține că dorește ca toate imprimantele din minister să dispară, după ce, într-o săptămână de la preluarea portofoliului, a văzut aproape un sfert de metru cub de hârtie ''pe care trebuia să o și citească''. 'Într
Chisăliță: România susține securitatea aprovizionării, tarife de rețea transparente și competitivitatea industriei energetice europene
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a prezentat în cadrul reuniunii Consiliului Energie, desfășurată joi la Luxemburg, prioritățile României în dezbaterea privind tarifele de rețea și accelerarea electrificării, cu accent pe reducerea costurilor pentru populație și întreprinderi. Potrivit unui comunicat al Ministerul
CNSP revizuiește prognoza pentru 2026: economia României ar urma să scadă cu 0,4%
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează pentru anul 2026 o contracție economică de 0,4%, față de o creștere de 0,1% anticipată în prognoza anterioară, ceea ce reprezintă o revizuire în scădere cu 0,5 puncte procentuale. În ceea ce privește valoarea nominală a PIB, aceasta a fost revizuită în sens asc
Barbu: România se dezvoltă prin investiții și producție românească
România se dezvoltă prin investiții și producție românească, de aceea, este esențial să deblocăm investițiile care au stagnat în ultimele luni, a afirmat ministrul Agriculturii, Florin Barbu, într-o postare pe pagina sa de Facebook. Barbu a vizitat unitatea de producție dezvoltată de Cris-Tim prin programul Investalim.
ROMARM își va consolida securitatea fizică și informatică, în contextul amenințărilor semnalate prin informările oficiale
ROMARM își va consolida măsurile de securitate fizică și informatică, în contextul amenințărilor semnalate prin informările oficiale primite de la instituțiile statului, iar conducerea companiei speră ca noul guvern să susțină investițiile și modernizarea industriei de apărare. 'Noi suntem parte din infrastructura critică a Rom
Ministerul Finanțelor: Rectificarea bugetară menține deficitul la 6,2% din PIB și suplimentează fondurile pentru sănătate
Prima rectificare bugetară din 2026 menține deficitul la 6,2% din PIB pentru acest an, în condițiile în care veniturile bugetului general consolidat sunt revizuite în scădere cu 4,7 miliarde de lei, iar cheltuielile cu 1,2 miliarde de lei, cele mai mari suplimentări nete fiind prevăzute pentru sănătate, potrivit unui comunicat transmis joi de Minist
Producția de energie a Hidroelectrica a crescut cu 10% în primele 9 luni din 2026
Grupul Hidroelectrica a înregistrat o producție de energie electrică brută de 9.601 GWh în primele nouă luni din acest an, în creștere cu 10% față de perioada similară din 2025, din care 9.416 GWh reprezintă producția brută obținută din surse hidro, conform datelor preliminare publicate joi pe site-ul Bursei de Valori București.
Bugetul asigurărilor sociale de stat, diminuat cu 16,68 milioane lei la venituri (proiect)
Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026 se diminuează cu 16,683 milioane lei, în timp ce cheltuielile pentru asistență socială se majorează cu 41,75 milioane lei, pentru plata drepturilor de pensie, conform proiectului de Ordonanță de Urgență privind rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat, publicat joi pe site-ul Ministerului
Credite bugetare suplimentate, prin rectificarea bugetară, pentru Ministerul Muncii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății și MAI (proiect)
Proiectul de OUG cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2026, publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor, prevede majorarea creditelor bugetare pentru Ministerul Muncii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne, în timp ce diminuări sunt avute în vedere, printre altele, la Ministerul Finanțelor, Min
Nuclearelectrica: Unitățile 1 și 2 de la Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură
Unitățile 1 și 2 ale CNE Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură, situație care nu prezintă riscuri pentru securitatea nucleară, a anunțat, joi, Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN). 'SN Nuclearelectrica SA informează că Unitățile 1 și 2 ale CNE Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură, în conformita
Deficitul bugetului general consolidat se majorează cu 3,5 miliarde lei (proiect rectificare)
Deficitul bugetului general consolidat pe anul 2026 se majorează cu 3,505 miliarde lei, în contextul în care veniturile se diminuează, per sold, cu 4,707 miliarde lei, iar cheltuielile cu 1,201 miliarde lei, conform proiectului de OUG cu privire la rectificarea bugetului de stat, publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor.
Dumitru Chisăliță a discutat cu omologul din Republica Moldova despre consolidarea cooperării bilaterale în domeniul energiei
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță și omologul său din Republica Moldova, Dorin Junghietu, au purtat discuții în vederea consolidării cooperării bilaterale în domeniul energiei, în marja reuniunii Consiliului Energie, desfășurată la Luxemburg la 29 octombrie 2026, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Energiei.
CONAF solicită evaluarea măsurilor de reintegrare a femeilor inactive pe piața muncii
Măsurile destinate reintegrării femeilor inactive pe piața muncii trebuie evaluate pentru a stabili câte persoane au revenit efectiv în activitate și cât de eficiente au fost programele existente, susține Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), într-un comunicat transmis joi. Potrivit datelor Agenț