Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante la nivel național în 2024 a fost 35.900, în scădere cu 4.000 față de anul anterior, în timp ce rata medie anuală a acestora a fost de 0,70%, în scădere cu 0,08 puncte procentuale, arată datele publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS).

Potrivit statisticii oficiale, anul trecut, cele mai mari rate medii anuale ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în: producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (1,56%), activități de spectacole, culturale și recreative (1,44%) și administrația publică (1,36%).

Totodată, în industria prelucrătoare s-a concentrat peste o cincime din numărul mediu anual al posturilor vacante (7.600), iar rata a avut o valoare medie anuală de 0,70%.

În același timp, sectorul bugetar a deținut aproape 24% din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai multe regăsindu-se în administrație publică (3.700), sănătate și asistență socială (3.300) și învățământ (1.500).

La polul opus, cu cele mai mici valori ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante, s-au clasat: industria extractivă (0,21%), alte activități de servicii (0,26%) și tranzacții imobiliare (0,32%).

Raportat la 2023, în 2024, cele mai semnificative scăderi ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au regăsit în tranzacții imobiliare (-0,53 puncte procentuale), intermedieri financiare și asigurări (-0,37 puncte procentuale), respectiv informații și comunicații (-0,27 puncte procentuale).

În ceea ce privește numărul mediu anual al joburilor vacante, cele mai relevante scăderi s-au observat în industria prelucrătoare (-2.400), informații și comunicații și comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (-600 pentru fiecare în parte).

Pe de altă parte, creșteri ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au consemnat în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+0,17 puncte procentuale), respectiv în construcții și activități de spectacole, culturale și recreative (+0,09 puncte procentuale, fiecare).

Datele INS relevă faptul că, în privința numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante, au fost creșteri mai relevante în construcții (+400), învățământ și sănătate și asistență socială (+200, fiecare).

În anul 2024, cea mai mare cerere de forță de muncă salariată exprimată de angajatori prin intermediul ratei medii anuale s-a evidențiat în rândul ocupațiilor de specialiști în diverse domenii de activitate - grupa majoră 2 (0,87%), muncitori calificați și asimilați - grupa majoră 7 (0,73%), respectiv lucrători în domeniul serviciilor - grupa majoră 5 (0,70%). În schimb, cea mai redusă disponibilitate a cererii de forță de muncă salariată, atât în ceea ce privește rata medie anuală, cât și numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-a regăsit la ocupațiile de lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit - grupa majoră 6 (0,24%, respectiv 100 de locuri vacante), respectiv de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalți conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori - grupa majoră 1 (0,41%, respectiv 1.500).

De asemenea, în profil teritorial, cele mai ridicate valori ale ratei medii anuale s-au consemnat în regiunea București-Ilfov (1,10%), urmată de regiunile Vest (0,72%) și Nord-Vest (0,69%).

Astfel, angajatorii au prezentat cea mai semnificativă cerere de forță de muncă salariată exprimată prin intermediul numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante în regiunea București-Ilfov (13.400), care a reprezentat peste 37% din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante din întreaga țară. Pe locurile următoare s-au situat regiunile: Nord-Vest (4.800 posturi vacante), Centru (3.600) și Vest (3.500), acestea însumând circa o treime din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante de la nivelul întregii țări.

La polul opus, atât în ceea ce privește rata medie anuală, cât și numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai scăzute valori s-au regăsit în regiunea Sud-Vest Oltenia (0,36%, respectiv 1.400 de locuri vacante), urmată de regiunea Sud-Muntenia (0,52%, respectiv 2.900).

Comparativ cu anul precedent, cu excepția regiunii București-Ilfov, unde rata medie anuală a înregistrat aceeași valoare, iar numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a crescut ușor (+200 locuri vacante), în toate celelalte regiuni de dezvoltare cei doi indicatori au înregistrat scăderi, precizează INS. În acest context, atât în ceea ce privește rata medie anuală, cât și numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai semnificative scăderi s-au raportat în 2024 în regiunile: Vest (-0,22 puncte procentuale, respectiv -1.100 locuri vacante), Nord-Est (-0,16 puncte procentuale, -900) și Nord-Vest (-0,12 puncte procentuale, -800). AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)