Modificările legislative privind insolvența efectuate în mod intempestiv s-au dovedit a fi inutile și ineficiente, în condițiile în care acestea nu au fost aplicate deoarece erau neconstituționale în unele situații, a afirmat miercuri Simona Miloș, Președintele Institutului Național de Pregătire a Practicienilor în Insolvență (INPPI).

Declarația a fost făcută în contextul în care ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a afirmat în ianuarie că este nevoie de modificarea Legii insolvenței pentru recuperarea unor datorii. Potrivit ministrului, ANAF are de recuperat de la companii debite de 124 miliarde de lei.

'Cred în acuratețea cifrelor formulate. Nu punem, totuși, să nu ne punem întrebarea: Cum a fost posibil ca aceste creanțe ale Fiscului să ajungă la societăți în insolvență, câtă vreme creditorul fiscal este cel care deține toate pârghiile legislative de recuperare a creanțelor în raport cu ceilalți creditori. S-ar putea ca, o parte importantă a acestei sume, să reprezinte creanțe înregistrate la societăți în faliment, la proceduri foarte vechi, dar pe care creditorul fiscal nu și le-a șters din propriile evidențe. Cât privește propunerea de modificare a legislației insolvenței, cu toții suntem interesați de o recuperare cât mai ridicată a creanțelor fiscale. Trebuie făcut ceva, dar aș arăta că, în anii în care s-au scurs de la intrarea în vigoare a Codului insolvenței și până acum, au existat încercări de modificare a legislației de către Ministerul de Finanțe prin ordonanțe de urgență, fără niciun fel de studiu de impact, fără consultare parlamentară și fără consultare cu principalii actori ai procedurilor de insolvență, cu mediul antreprenorial, cu instituțiile financiare și, nu în ultimul rând, cu Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență.', a menționat Simona Miloș, la cea de-a XI-a ediție a conferinței 'Codul Insolvenței'.

Potrivit acesteia, 'toate aceste modificări legislative s-au dovedit a fi în cele din urmă inutile și ineficiente pentru că au fost înlăturate de la aplicare, fie prin declararea lor ca neconstituționale, Ordonanța 91/2013, fie prin mecanismele pronunțării unor hotărâri prealabile de către Înalta Curte de Casație și Justiție'.

Totodată, ea a făcut referire la decizia 28/2018, prin care s-a arătat că 'atât timp cât Legea insolvenței, cât și Codul fiscal conțin dispoziții cu caracter special, fiecare având propriul domeniu de reglementare, însă în condițiile unei proceduri concursuale și colective, egalitare, participă toți creditorii, inclusiv creditorii bugetari care nu își pot executa aceste creanțe în afara acestui cadru reglementat'.

'Folosim această conferință pentru a invita la dialog Ministerul de Finanțe. Putem găsi împreună soluții pentru a evita aceste modificări intempestive care au aruncat în haos procedurile de insolvență. Ar fi câteva sugestii. În primul rând, avem un cadru de restructurare care include și instrumente de avertizare timpurie, dar acest cadru este total nefuncțional. Fiscul este cel care are cele mai multe date despre situația financiară a antreprenorilor și este cel care ar putea să fie primul care trage un astfel de semnal de alarmă. O soluție ar mai fi și încurajarea creditorului bugetar să-și cesioneze creanțele bugetare pentru a nu rămâne în această procedură a insolvenței care trenează și durează foarte mult.', a mai spus Simona Miloș.

Reprezentanți ai autorităților publice centrale, ai unor organizații de specialitate și avocați participă, miercuri, la cea de-a XI-a ediție a conferinței 'Codul Insolvenței'.

Evenimentul este organizat de Ziarul Bursa, în parteneriat cu Institutul Național de Pregătire a Practicienilor în Insolvență (INPPI) și Institutul Național Pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților (INPPA). AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)