Evaluarea anunțată marți de Comisia Europeană marchează un pas important în direcția deblocării tranșei III de finanțare din PNRR, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.

'Această evaluare marchează un pas important în direcția deblocării tranșei III de finanțare. Este rezultatul unei colaborări tehnice eficiente între echipa noastră și experții Comisiei Europene, fiind făcute eforturi importante pentru a continua să accelerăm implementarea PNRR și pentru a asigura un flux constant de resurse către reformele și investițiile asumate de Guvern', a transmis Marcel Boloș.

Comisia Europeană a anunțat marți că a emis o evaluare preliminară pozitivă a jalonului-cheie din cea de-a treia cerere de plată a României în ceea ce privește reducerea regimului fiscal special pentru microîntreprinderi. Pe de altă parte, Comisia a constatat că jalonul 215 ('Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale') nu este îndeplinit în această etapă.

Totodată, CE a anunțat că activează procedura de 'suspendare a plăților', astfel cum se subliniază în Regulamentul privind MRR. Această procedură oferă României mai mult timp pentru a îndeplini aceste jaloane restante, primind în același timp plăți parțiale pentru jaloanele care au fost finalizate cu succes.

Până în prezent, 68 dintre cele 74 de jaloane și ținte au fost evaluate pozitiv în cadrul acestei cereri, care se ridică la 2 miliarde euro (fără prefinanțare) în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, elementul central al NextGenerationEU.

A treia cerere de plată a României include etape-cheie în 37 de reforme și 17 investiții menite să genereze schimbări pozitive pentru cetățeni și întreprinderi, cu accent pe tranziția verde și cea digitală, transportul durabil, renovarea energetică, impozitarea și pensiile, mediul de afaceri, mobilitatea urbană, turismul și cultura, asistența medicală, reformele sociale, buna guvernanță, educația, precum și gestionarea deșeurilor de apă și a pădurilor.

Jalonul 215 ('Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale'), considerat neîndeplinit, se adaugă altor cinci jaloane din cea de-a treia cerere de plată a României, pe care Comisia le-a evaluat ca fiind nesatisfăcute în comunicarea sa din 15 octombrie 2024.

Aceste repere includ investiții pentru modernizarea infrastructurii feroviare și dezvoltarea rețelei de transport subteran din București și Cluj-Napoca, precum și reforme pentru managementul bazat pe performanță în domeniul transporturilor, îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor energetice de stat și operaționalizarea politicilor de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat.

Comisia a transmis evaluarea sa preliminară pozitivă a jaloanelor și a țintelor atinse Comitetului economic și financiar (CEF), care are la dispoziție patru săptămâni pentru a-și da avizul.

În același timp, Comisia a informat România cu privire la motivele pentru care consideră jalonul 215 nesatisfăcut. România are la dispoziție o lună pentru a-și prezenta observațiile Comisiei. După primirea avizului CEF și examinarea observațiilor României, Comisia va adopta o decizie de plată, declanșând plata către România. În cazul în care Comisia, după examinarea observațiilor României, își menține evaluarea potrivit căreia anumite jaloane nu sunt îndeplinite, o parte din plată va fi suspendată.

Cuantumul suspendat va fi stabilit prin aplicarea metodologiei Comisiei pentru suspendările plăților (prezentată în anexa II la comunicarea publicată la 21 februarie 2023), care se aplică tuturor statelor membre. Din acel moment, România va avea la dispoziție o perioadă de șase luni pentru a îndeplini obiectivele de etapă restante. La sfârșitul acestei perioade, Comisia va evalua dacă aceste jaloane au fost atinse în mod satisfăcător. În caz afirmativ, aceasta va ridica suspendarea și va efectua plata sumei suspendate.

Ministrul Marcel Boloș declara la finele lunii ianuarie, într-un interviu acordat AGERPRES, că România riscă să piardă 1,76 miliarde euro dacă nu sunt îndeplinite jaloanele restante din cererea 3, din care 660 milioane euro din jalonul cu pensiile speciale.

'Am avut suspendate alte 330 de milioane de euro pentru jalonul cu microîntreprinderi, care la sfârșitul anului trecut a avut prin Ordonanța 156 măsurile de reducere graduală a pragului de impozitare la microîntreprinderi, de la 500.000 la 250.000, începând cu 1 ianuarie 2025, și 100.000 euro, cu 1 ianuarie 2026. Și, desigur, celelalte jaloane, respectiv cel care privește pensiile speciale, care s-a reactivat într-un anume fel datorită ireversibilității jaloanelor, iar pentru acesta, pe data de 4 februarie, așteptăm decizia Curții Constituționale în ceea ce privește pensiile militare. Iar o altă problemă, tot pe acest jalon, este decizia Curții Constituționale pentru impozitarea părții necontributive a magistraților. Și aici, de asemenea, așteptăm să fie publicată decizia Curții Constituționale, să vedem care sunt elementele de neconstituționalitate ce privesc impozitarea pensiei magistraților. Din acest punct de vedere în discuție, sunt pe acest jalon, respectiv cel cu pensiile speciale, alți 660 de milioane de euro', explica atunci ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Comisia Europeană (CE) a aprobat în 15 octombrie o evaluare preliminară pozitivă a celor șase ținte și a 62 din cele 68 de jaloane legate de cea de-a treia cerere de plată a României în valoare de două miliarde de euro (fără prefinanțare) în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), elementul central al programului NextGenerationEU.

Comisia a constatat că, în acea etapă, nu au fost atinse șase jaloane, fiind vorba despre reforme ale guvernanței întreprinderilor de stat, precum și de investiții din domeniul transporturilor și de o reformă a regimului fiscal al microîntreprinderilor.

În acest context, Comisia Europeană a propus suspendarea parțială a plății în conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul privind MRR.

Planul de redresare și reziliență al României include o gamă largă de măsuri de investiții și de reformă. Planul va fi finanțat cu 28,5 miliarde euro, din care 13,6 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)