Politicile publice propuse de Guvern se regăsesc în acte normative sau în planuri de acțiune, menite să identifice și să pună la dispoziția celor care lucrează zi de zi în meteorologie și hidrologie sursele de finanțare necesare inovării, transformării și adaptării muncii lor, a declarat, luni, la evenimentul dedicat Zilei Mondiale a Apei și Zilei Mondiale a Meteorologiei, Mihaela Frăsineanu, consilier de stat în Cancelaria prim-ministrului.

'Rolul unui Guvern este acela de a propune politici publice bazate pe datele și informațiile pe care și hidrologii și meteorologii le pun la dispoziție, politici publice care se regăsesc fie în acte normative, fie în strategii și în planuri de acțiune, dar și de a identifica și de a pune la dispoziția celor care lucrează zi de zi în aceste domenii sursele de finanțare necesare inovării, transformării și adaptării muncii lor. Comitetul Interministerial pentru Schimbări Climatice reprezintă principala platformă de coordonare inter-instituțională pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice și pentru gestionarea tranziției energiei, dar și întregii economii românești. Vreau să vă spun că prin stabilirea priorităților pentru anul 2024, ce vor continua și în anul 2025, acest comitet a contribuit la adaptarea la adoptarea unor inițiative esențiale, precum elaborarea Programului 'Săptămâna Verde', implementarea planului de acțiune privind educația pentru mediu și schimbări climatice pentru perioada 2023-2030, adoptarea noului Cod Silvic și, de ce nu, înființarea Centrului Național de Monitorizare Climatică, o clădire verde, independent energetic, destinate cercetării în domeniul schimbărilor climatice', a menționat Frăsineanu.

Potrivit sursei citate, România a adoptat deja Strategia națională privind adaptarea la schimbările climatice pentru perioada 2024-2030, document care consolidează capacitatea de a face față fenomenelor extreme.

'În luna august a anului trecut, Guvernul României a adoptat Strategia națională privind adaptarea la schimbările climatice pentru perioada 2024-2030, cu perspectiva anului 2050. Această strategie întărește capacitatea țării de a face în față provocărilor generate de schimbările climatice, fiind în concordanță cu angajamentele internaționale asumate de România și prin faptul că a semnat Acordul de la Paris, chiar și prin faptul că este membru al Uniunii Europene. Unul din principalele obiective ale strategiei este protejarea cetățenilor, în special a comunităților vulnerabile, împotriva efectelor schimbărilor climatice, cum ar fi seceta, inundațiile și anume fenomenele meteo extreme (...) Toate aceste inițiative demonstrează faptul că schimbarea este posibilă atunci când există viziune (...), iar împreună putem da mai multă importanță acestui subiect atât de actual și cu extrem de multe implicații pe termen mediu și lung. Tot împreună putem transforma angajamentele în rezultate', a susținut reprezentanta Guvernului.

Administrația Națională 'Apele Române' (ANAR) și Administrația Națională de Meteorologie (ANM) organizează, luni, evenimentul dedicat Zilei Mondiale a Apei și Zilei Mondiale a Meteorologiei, organizat sub patronajul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP). AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)