Producătorii de bere din România se uită cu îngrijorare la războiul din Ucraina pentru că permanentizarea acestuia duce la o tendinţă de creştere continuă a costului cu materii prime, ceea ce pune presiune pe zona de producţie, însă în egală măsură atrag atenţia asupra nevoii de predictibilitate fiscală şi a agreării unui mecanism de reglementare a accizei pe o durată mai lungă de timp.

"Ne uităm cu îngrijorare la războiul din Ucraina şi la felul în care acesta are un impact asupra activităţii de producţie, pentru că permanentizarea războiului duce la o tendinţă de creştere continuă a costului cu materiile prime, ceea ce pune presiune pe zona de producţie, pentru că automat generează o creştere generală a costurilor de producţie pentru industria pe care o prezentăm. La fel de importantă este şi predictibilitatea fiscală, nevoia industriei de a avea o astfel de predictibilitate pe zona fiscală. Acum avem oarecare nivel de aşteptare cu privire la promisiunile pe care Guvernul le-a făcut, dar, totodată, vedem cu îngrijorare că cele anunţate anul trecut nu s-au concretizat", a declarat, marţi, directorul general al Asociaţiei Berarii României, Julia Leferman, la o conferinţă de presă.

Ea a atras atenţia asupra faptului că o supraîmpovărare fiscală riscă să frâneze avansul sectorului de producţie a berii, cu un impact negativ nu doar asupra sectorului de producţie, ci şi asupra celorlalte sectoare economice aflate în relaţie directă cu industria berii.

"Anul trecut am avut pe masa discuţiilor un amplu pachet de măsuri fiscale, care a vizat creşterea mai multor taxe, inclusiv acciza la bere, care ar fi venit la pachet cu un efort susţinut din partea autorităţilor cu privire la eficientizarea cheltuielilor, la creşterea gradului de colectare din piaţă şi, cumva, greutatea măsurilor fiscale discutate ar fi trebuit să apese 50% pe mediul privat, 50% pe mediul public. Din păcate, măsurile pe care Guvernul trebuia să le implementeze vedem că se lasă aşteptate. Atunci, mai degrabă, nivelul nostru de aşteptare în calitate de reprezentanţi ai unui sector important de producţie locală vine să atragă atenţia asupra nevoii de a avea astfel de măsuri fiscale implementate, pe de o parte pentru a asigura că nevoile în creştere ale bugetului de stat sunt acoperite şi din sursele de unde, până acum, poate nu s-a luat suficient, mai ales în ceea ce priveşte gradul de colectare a taxelor datorate, sectorul berii, aşa cum am arătat, fiind unul dintre sectoarele care este contributor net la bugetul de stat, iar o supraîmpovărare fiscală riscă să blocheze şi mai mult, să frâneze şi mai mult avansul acestui sector, ceea ce va avea fără doar şi poate un impact negativ nu doar asupra sectorului de producţie, cât şi asupra celorlalte sectoare economice care sunt în relaţie directă cu industria berii", a susţinut Leferman.

Potrivit sursei citate, pe piaţa berii sunt atât provocări, cât şi oportunităţi de creştere, cu condiţia ca, într-adevăr, cadrul general de funcţionare să fie unul stabil şi echitabil faţă de producătorii de bere.

"Industria berii este un motor economic pentru România în măsura în care capacitează şi asigură dezvoltarea pe întregul lanţ de valoare, de la fermă la pahar, un impact pozitiv în zona de agricultură datorită culturilor de orz şi hamei pe care le necesită în procesul de fabricare şi apoi, desigur, faţă de procesarea acestora până când ajung la ingredientele care intră în procesul de producţie a berii, culminând ulterior cu segmentul de distribuţie, retail, HORECA, deopotrivă semnificativ influenţate în sens pozitiv de prezenţa unei industrii puternice de producţie a berii în România. Şi atunci mă întorc la principala noastră provocare, care este şi rămâne cea de predictivitate fiscală. Sperăm ca dialogul cu Ministerul Finanţelor să fie unul pozitiv şi anul acesta să agreăm asupra unui mecanism de reglementare a accizei pe o durată mai lungă de timp, pentru a evita salturi de tipul celor cu care ne-am confruntat în ultimii ani şi care şi-au lăsat amprenta inclusiv asupra performanţei sectorului de producţie a berii", a menţionat aceasta.

Ea a arătat că sectorul berii a fost supus unei creşteri repetate a accizei, proces care a avut loc în mod obişnuit la începutul fiecărui an fiscal. Acesta, de altfel, a fost mecanismul predictibil pe care industria l-a susţinut în dialogul cu Guvernul şi care a fost funcţional în ultimii cinci ani.

"Însă, ultimii doi ani au arătat o diferenţă de abordare la nivel guvernamental şi, ca atare, industria s-a confruntat şi cu o majorare a accizei care s-a întâmplat la jumătatea anului fiscal, ceea ce a creat o presiune suplimentară asupra activităţii de producţie. Îndeosebi vorbim de creşterea de 6% faţă de august 2022, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023. Practic, diferenţa între 2022 şi 2023 a fost de 11% majorare în ianuarie 2023 faţă de ianuarie 2022, de la an la an", a spus Leferman, într-o conferinţă de presă.

De asemenea, la 1 ianuarie 2024, a intrat în vigoare o nouă majorare a accizei, de 10%, ceea ce face ca în România nivelul accizei la bere să fie cu 18% mai mare decât cel practicat în Germania (0,929 euro/hectolitru/grad Plato faţă de 0,787 euro/hectolitru/grad Plato), în condiţiile în care puterea de cumpărare a românilor este de trei ori mai mică decât a germanilor.

"Din acest motiv spunem noi că sistemul de fiscalizare a sectorului berii a ajuns la un prag maximal la acest moment şi aceasta este cu atât mai important cu cât, începând din acest an, conform modificărilor legislative care au fost implementate anul trecut de Guvern, a fost oprit acel mecanism de indexare anuală care de-a lungul timpului a reprezentat un element de predictibilitate fiscală pentru industrie. Suntem, desigur, în dialog cu Ministerul Finanţelor - am iniţiat un astfel de dialog, pentru a avea o discuţie de completare a cadrului legislativ, care să asigure un nivel de predictibilitate privind cuantumul accizei şi în anul următor, pentru că tocmai situaţia pe care o vedeţi reflectată aici cu acea referinţă la luna august 2022 a fost, în opinia noastră, un element perturbator în condiţiile în care a venit cu modificarea accizei în cuprinsul anului fiscal", a explicat directorul general al Asociaţiei Berarii României.

Julia Leferman a ţinut să adauge că o majorare a accizei, spre deosebire de alte produse accizabile, în cazul berii nu se transferă imediat în preţul produselor, deoarece există contracte comerciale în vigoare care blochează modificarea preţurilor pe perioade de 3-6 luni. Din acest motiv, orice majorare a taxelor pe parcursul unui an fiscal de fapt erodează şi mai mult productivitatea la nivel de producător şi, deci, poate să vină cu un impact negativ la nivel de sector de producţie.

"Este important de subliniat că majorarea accizei a avut un impact direct asupra volumului de bere vândut pe piaţă, reducând competitivitatea sectorului faţă de alte produse concurente, care sunt în prezent scutite de acciză", a completat Leferman.

Piaţa berii din România a continuat să scadă în 2023, ajungând la un volum de 15 milioane de hectolitri, cu 5% mai mic raportat la anul anterior, când s-a înregistrat un consum de 15,8 milioane de hectolitri.

Deşi s-a aflat într-un context economic dificil, sectorul berii din România a alocat anul trecut investiţii cu 50% mai mari faţă de 2022. Astfel, companiile membre ale Asociaţiei Berarii României, care reprezintă peste 90% din piaţa locală, au direcţionat peste 117 milioane de euro către proiecte de investiţii precum tehnologie şi automatizare, inovaţie în domeniul berii şi iniţative de sustenabilitate.

"Sectorul berii a demonstrat încă o dată că are un rol major de jucat în economia naţională. În ciuda incertitudinilor, berarii şi-au păstrat traiectoria cu rezilienţă, contribuind semnificativ la ocuparea forţei de muncă şi la creşterea economică. Păstrarea trendului investiţional şi anul trecut demonstrează angajamentul acestui sector faţă de creştere şi inovaţie, în ciuda unui context economic deseori imprevizibil. Totalul investiţiilor alocate de companiile din domeniu în perioada 2014 - 2023 depăşesc 2 miliarde de euro. În plus, suntem mândri de rolul cheie jucat de sectorul berii pentru lansarea SGR, o iniţiativă capabilă să contribuie la o Românie mai bună", a declarat Michal Mrowiec, preşedintele Asociaţiei Berarii României şi al Ursus Breweries.

În ceea ce priveşte contribuţiile la bugetul de stat, acestea au fost de peste 311 milioane de euro în 2023, cu 8,7% mai mari decât în 2022. Dintre acestea, accizele au reprezentat 142 de milioane de euro, în creştere cu 6% faţă de anul anterior. AGERPRES/(A - autor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)