Taxele judiciare de timbru, sursă stabilă de finanțare pentru infrastructura Justiției

Ieri, 4 noiembrie 2026, am depus o propunere legislativă pentru modificarea și completarea OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum și a Codului fiscal. Inițiativa prevede ca sumele încasate din aceste taxe să fie destinate exclusiv investițiilor în infrastructura instanțelor judecătorești, a parchetelor și a sistemului penitenciar. Măsura nu instituie taxe noi și nu majorează taxele existente.

Potrivit legii, taxele judiciare de timbru reprezintă plata serviciilor prestate de instanțele judecătorești, de Ministerul Justiției și de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Cu toate acestea, din 2017, ele constituie integral venituri ale bugetelor locale, deși autoritățile locale nu au nicio atribuție în prestarea acestor servicii. În același timp, subfinanțarea investițiilor, semnalată constant de Consiliul Superior al Magistraturii, afectează eficiența instanțelor și parchetelor și prelungește durata proceselor.

Datele Ministerului Justiției arată că 16% dintre cele 198 de sedii ale instanțelor se află într-o stare tehnică rea sau foarte rea. În pofida acestor nevoi, cheltuielile de capital ale ministerului sunt estimate la aproximativ 37,5 milioane de lei pe an în perioada 2026-2028. Totodată, România a fost condamnată în numeroase cauze la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru durata excesivă a procedurilor judiciare.

Situația este și mai gravă în sistemul penitenciar. Prin hotărârea-pilot pronunțată în 2017 în cauza Rezmiveș și alții împotriva României, CEDO a constatat o problemă structurală privind supraaglomerarea și condițiile de detenție. Statul român plătește în continuare despăgubiri deținuților, iar în mai multe cazuri instanțe din alte state au refuzat extrădarea unor persoane condamnate în România, invocând tocmai aceste condiții.

Propunerea legislativă prevede plata taxelor judiciare de timbru într-un cont distinct al bugetului de stat, cu păstrarea tuturor modalităților de plată existente. Sumele încasate vor fi cuprinse distinct în bugetele Ministerului Justiției și al Ministerului Public. Acestea vor putea fi utilizate exclusiv pentru cheltuieli de capital, precum construirea, consolidarea și modernizarea sediilor, dotarea cu echipamente, inclusiv pentru videoconferință, și sistemele informatice.

Sumele neutilizate se vor reporta în anul următor, cu aceeași destinație. Investițiile vor fi prioritizate după criterii precum starea tehnică a sediilor, volumul de activitate și condițiile de detenție, stabilite prin norme metodologice avizate, pentru instanțe și parchete, de Consiliul Superior al Magistraturii. Ministerul Justiției și Ministerul Public vor publica anual sumele primite și obiectivele finanțate.

Nivelul taxelor, scutirile și facilitățile la plată, inclusiv ajutorul public judiciar, rămân neschimbate. Plata va deveni mai simplă, întrucât taxa se va achita într-un cont unic, indiferent de domiciliul sau sediul plătitorului. Astfel, va dispărea riscul anulării unor cereri ca urmare a plății într-un cont greșit.

Impactul asupra bugetelor locale este redus. În exemplele analizate în expunerea de motive, ponderea acestor venituri se situează sub 1% din veniturile totale ale unităților administrativ-teritoriale. Pentru a nu afecta bugetele deja aprobate, noile reguli se vor aplica de la 1 ianuarie a anului următor celui în care se împlinesc șase luni de la publicarea legii.

Soluția are precedent în legislația română. Până în 2017, o cotă de până la 45% din taxele judiciare de timbru era virată la bugetul de stat.

Deputat
Mihai-Alexandru Badea
5 noiembrie 2026