Efectele economice ale coronavirusului ar putea să fie minime, dacă autorităţile iau măsuri rapide în acest sens, a scris joi, pe Facebook, Florin Cîţu, ministrul interimar al Finanţelor şi premier desemnat, care a subliniat că este vorba despre părerea sa personală.

"Politica fiscală "to the rescue"! (opinie personală!!!) Cum ar trebui să răspundă politicile economice, fiscală şi monetară, şocului economic rezultat de pe urma epidemiei COVID-19? Răspunsul este direct legat de canalul prin care se transmite acest şoc în economie. Este un şoc care se transmite pe partea ofertei sau un şoc care se transmite pe partea cererii? Ambele?", a arătat Cîţu.

El a analizat pe rând ambii indicatori.

"Dacă impactul este transferat în economie pe partea ofertei, asta înseamnă o reducere a producţiei. Oamenii stau acasă şi producţia se opreşte. Am văzut acest efect în China unde în primul trimestru datele arată recesiune. Producţia scăzută înseamnă în scurt timp preţuri mai mari şi tot pe termen scurt inflaţie", a susţinut el.

Pe de altă parte, dacă impactul este transferat în economie pe partea cererii atunci vedem pe termen scurt o reducere a cererii, oamenii nu mai ies din casa şi nu mai consuma bunuri şi servici (după ce au acumulat provizii). Asta înseamnă pe termen scurt o reducere a preţurilor, o creştere a stocurilor şi în final reducerea producţiei, a scris Cîţu pe reţeaua de socializare.

O primă concluzie a economistului este că, în ambele cazuri, producţia scade, ceea ce înseamnă o creştere economică mai mică.

"Deja instituţiile internaţionale estimează o creştere economică mai mică la nivel global în 2020 cu aproximativ jumătate de punct procentual. De aceea primul răspuns a venit din partea băncilor centrale care au redus ratele dobânzilor. Prin această măsură se introduce lichiditate în sistemul economic (ajută cererea) şi scad costurile de producţie. Dar ajunge? Este cea mai bună măsură?", s-a întrebat premierul desemnat.

Din punctul său de vedere, deşi este o măsură foarte bună, nu este suficientă.

"Având în vedere că ne confruntăm la nivel global cel mai probabil cu un şoc pe partea ofertei, este nevoie atât de politica monetară cât şi de politica fiscală pentru a atenua efectele economice ale coronavirus. Dar politica fiscală poate acţiona mult mai direct în susţinerea producţiei pe termen scurt atât cu resurse, dar şi cu instrumente. În acelaşi timp politica fiscală este cea mai potrivită pentru a susţine măsurile implementate de Ministerul Sănătăţii pentru a reduce amploarea epidemiei de coronavirus, dar şi pentru tratarea pacienţilor", a continuat ministrul desemnat al Finanţelor.

În opinia sa, ne confruntăm cu o situaţie diferită faţă de acum 10 ani.

"În 2008/2009 politica monetară avea instrumentele potrivite. Astăzi politica fiscală este chemată să susţină creşterea economică pentru că are cel mai direct impact (vezi comunicat Eorogrup ieri). Am spus-o şi o repet. România are şi resursele şi instrumentele fiscale pentru a face faţa fără nicio problema acestui şoc. Am fost precauţi, am luat în calcul mai multe scenarii şi acum se vede", a arătat Cîţu.

Potrivit acestuia, există un alt efect al şocului pe partea de ofertă care va face ca economia globală să-şi revină rapid. Companiile vor investi masiv în tehnologie de producţie în perioada următoare.

"Mă aştept că efectele economice ale COVID -19 să fie minime în condiţiile unui răspuns rapid al politicilor fiscale (după răspunsul politicii monetare). Combinaţia politică fiscală şi investiţii în tehnologie vă recupera integral în partea a doua anului pierderea suferită la nivel global în primul trimestru. Cheia este să răspundem rapid! Până acum România a răspuns foarte bine şi se vede", a concluzionat el. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)