Sistemul de pensii din România are nevoie de o revizuire completă, care să se concentreze asupra contribuţiilor şi fondurilor private pentru a deveni sustenabil, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, într-un interviu acordat marţi Reuters.

În 2008, sistemul de pensii din România a fost revizuit, devenind obligatoriu ca toţi românii angajaţi, care aveau mai puţin de 35 de ani, să contribuie la schemele de pensii private (sau Pilonul II) şi la fondul de pensii de stat (Pilonul I).

Guvernul liberal se confruntă cu o creştere masivă, de 40%, a pensiilor de stat din septembrie 2020, introdusă de precedentul Executiv de centru-stânga, măsură care va arunca în aer plafonul de deficit bugetar stabilit de UE şi ar putea duce la retrogradarea ratingului suveran al României de către agenţiile de evaluare financiară, comentează Reuters.

Majorarea pensiilor va lăsa probabil ţara vulnerabilă în următorii ani deoarece numărul pensionarilor ar urma să crească semnificativ după 2030, când va ieşi la pensie generaţia celor născuţi după 1966, când a crescut rata natalităţii după ce a fost interzisă întreruperea de sarcină.

"Viziunea noastră este pentru un întreg sistem nou de pensii, nu doar pentru o nouă lege. Sper că nu va fi prea târziu deoarece orice restructurare are nevoie de câteva decenii pentru a avea efect iar anul 2030 se apropie", a declarat Cîţu.

Cele şapte fonduri private de pensii din România gestionează acum active de aproape 13 miliarde de euro şi sunt cei mai mari investitori instituţionali la bursă.

Precedentul Guvern, demis prin moţiune de cenzură în octombrie, s-a concentrat pe majorarea pensiilor de stat.

La începutul acestui an, Executivul a plafonat la 3,75% contribuţiile către fondurile private de pensii, reducând comisioanele plătite administratorilor fondurilor private de pensii şi sporind cerinţele privind capitalul social la un nivel prohibitiv.

Noul Guvern, care a venit la putere în noiembrie, va anula săptămâna aceasta aceste cerinţe printr-o ordonanţă de urgenţă, iar ministrul Finanţelor Publice a declarat că va propune majorarea contribuţiilor către fondurile private de pensii la 5% în 2021 şi la 6% în 2022.

"Contribuţiile vor rămâne doar anul viitor neschimbate, ţinând cont de actuala situaţie financiară. Vrem un sistem bazat pe contribuţii, unul care să ofere un rol mai important părţii administrate privat, care furnizează randamente", a explicat Cîţu.

Majorarea pensiilor cu 40% în 2020 a determinat agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's să înrăutăţească perspectiva ratingului României de la stabilă la negativă.

Confruntându-se cu alegeri anul viitor, Guvernul a anunţat că va aplica actuala actuala legislaţie, va reduce cheltuielile statului şi va majora colectarea taxelor, pentru a stopa adâncirea deficitelor.

Guvernul României se aşteaptă ca deficitul să scadă la 3,6% din PIB în 2020 şi la 3,3% din PIB în 2021, de la un nivel estimat de 4,4% din PIB anul acesta, dar până în 2022 va rămâne peste plafonul stabilit de UE, de 3% din PIB.

Comisia Europeană a estimat că deficitul României va atinge 6,1% din PIB în 2021, dacă nu sunt luate măsuri suplimentare.

"Estimările sunt făcute înainte de a veni acest Guvern. Încercăm să asigurăm Comisia Europeană şi pieţele financiare că suntem pe calea consolidării fiscale", a declarat Cîţu, adăugând că trecerea de la politica fiscală prociclică nu va fi abruptă, pentru a nu afecta creşterea economiei.

"Vreau să le arăt că orice va fi peste plafonul de 3% din PIB va merge spre investiţii publice", a spus ministrul Finanţelor Publice.

Acesta a adăugat că va propune ca Executivul să amâne cu un an, printr-o ordonanţă de urgenţă, orice majorări de cheltuieli propuse de Parlament.

Necesităţile brute de finanţare ale ţării în 2020 vor fi mai reduse decât cele pentru 2019 şi sunt estimate la 90 miliarde de lei (21 miliarde de dolari), a explicat Cîţu.

Anul viitor, Ministerul intenţionează să atragă de pe pieţele externe minimum 5 miliarde de euro (5,51 miliarde de dolari), aceeaşi sumă ca şi în acest an. Pentru început, planul este de accesare a pieţelor internaţionale pentru mai mult de 2 miliarde de euro la începutul anului 2020. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu; editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)