Darban (CCIR): Cu tot apetitul nostru de a fi mai buni an de an, nu putem să satisfacem apetitul de consum al statului

Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, susţine că mediul de afaceri nu mai poate satisface apetitul de consum al statului, chiar dacă anul 2022 a fost unul de succes pentru economia românească, în timp ce majorarea deficitului balanţei comerciale "ar trebui să ne pună pe gânduri".
"Ei bine, cu tot apetitul nostru de a fi mai buni an de an, nu putem (...) să satisfacem apetitul de consum al statului. Ne este imposibil, este foarte greu. Şi nu e vorba de actuala guvernare, e vorba de organizarea administrativă a României, care consumă enorm de mulţi bani şi pe care economia reală a timpurilor noastre nu o mai poate susţine efectiv. Pe de altă parte, un alt lucru care ar trebui să ne preocupe este deficitul balanţei comerciale a României. Eu o să repet acest lucru an de an. Anul trecut vă spuneam, tot în aceeaşi sală, că vom termina cu 30 şi ceva minus (miliarde de euro n.r.). Ei bine, am terminat cu 34,1 miliarde de euro deficit al balanţei anul trecut, ceea ce ar trebui să ne pună pe gânduri. Am importat anul trecut de 126 de miliarde (de euro n.r.), faţă de doar 98,4 cu un an înainte. "Doar" cu multe ghilimele", a declarat Mihai Daraban, la cea de-a XXX-a ediţie a Topului Firmelor din Capitală.
El a subliniat că la ora actuală România a devenit o ţară de Black Friday, pentru că lipsesc producţiile de bunuri de larg consum, "spre satisfacţia consumatorului din România".
"Cred că aici trebuie să ne preocupăm foarte mult, pentru că în România lipsesc acele producţii de bunuri de larg consum, spre satisfacţia consumatorului din România. Nu cred că există un sondaj de opinie mai bun, mai real în rândul consumatorului, ca cifra de la import. Ştiţi bine că importul României este aproape pre-vândut, ştiţi bine că importul din România nu-l găsiţi pe stoc, ştiţi bine că dacă schimbaţi o piesă la maşină, sunteţi puşi pe lista de aşteptare şi curierul rapid în mod sigur va rezolva acest lucru în 2-3 săptămâni. Deci cam aici este problema noastră, că dacă tot am devenit, pe o parte, o ţară de Black Friday, să încercăm să devenim pe partea cealaltă şi o ţară a producţiei de bunuri de la consum", a transmis şeful CCIR.
În opinia sa, celebra agricultură şi industria alimentară din România nu are "ca vină" în acest deficit al balanţei comerciale decât 1,7 miliarde de euro iar suma de 22,4 miliarde de euro este în dreptul altor obiecte de import pe care cetăţeanul român şi firmele din România le consumă.
"O altă problemă a mediului de afaceri şi vreau să mă leg foarte mult de cazul agriculturii şi industriei alimentare. Noi am deschis Indagra azi, vă invit cu plăcere să vizitaţi. Este cel mai mare târg de profil din sud-estul Europei. Fără nicio modestie, chiar nu avem concurenţă pe acest domeniu de activitate în nici una din ţările vecine. Vreau să vedem în agricultură şi să învăţăm ce înseamnă atomizare a economiei româneşti, ce înseamnă lipsa de asociativitate", a adăugat Daraban.
Preşedintele CCIR este de părere că ar trebui luate nişte măsuri coercitive, în aşa fel încât să nu se mai dea subvenţii fermierilor care au sub 100 de hectare, chiar dacă "dă prost electoral", având în vedere această lipsă de asociere din agricultură.
"Chiar vorbeam astăzi şi mă certam cu nişte domni pe acolo care nu înţelegeau şi tot cereau sprijin pentru micul fermier. Polonia este o ţară cu o treime mai mare decât noi şi are 90.000 de fermieri. Eu când spun fermieri, ca să înţelegem despre ce vorbim, este acea entitate care aplică pentru subvenţii europene la hectar. Noi avem 796.000. Între 1 şi 5 hectare avem 580.000, între 5 şi 30 de hectare avem 180.000 şi vă iau de jos în sus, peste 3.000 de hectare, avem 109, între 2.000 şi 3.000, avem 120 de fermieri. Deci, despre ce agricultură sau, mai bine zis, industrie alimentară competitivă să vorbim, când nu există această asociativitate elementară? Şi nu este vreo forţă malefică care să ne oprească sau să ne interzică acest lucru. Din contră, cred că pot fi luate nişte măsuri coercitive, domnule ministru, să nu se mai da subvenţie sub 100 de hectare. Ştiu că dă prost electoral, dar dacă vrem să punem agricultura pe un făgaş de competitivitate, să ne gândim la industria alimentară, pentru că, să ştiţi, suntem singurul popor care mănâncă grâu în forma recoltată, adică sub formă de colivă. Toţi îl transformă în făină. Noi nici măcar nu exportăm făină. Sunt constănţean de fel şi ştiu ce se întâmplă în portul Constanţa. Va trebui, le-am spus în glumă, dar şi în serios, prietenilor care erau siloz în portul Constanţa că sper ca duşmanul lor să se numească croissant. Să încercăm să facem produse cu valoarea adăugată, să contăm la export", a punctat preşedintele Camerei naţionale.
Nu în ultimul rând, Daraban a precizat că România nu prea are produse cu valoare adăugată mare, iar Eurostat certifică acest lucru având în vedere că suntem pe ultimul loc la inovare-cercetare.
"Cred că singurul pariu va fi pariul cu energia. Va fi singurul produs românesc, kilowatt-ul sub formă de electricitate sau gaz care va conta la export ca marfă cu valoare adăugată mare. Restul am pierdut războiul şi trebuie să recunoaştem că am pierdut. Nu că sunt pesimist, dar, e o realitate. În România nu mai iese fum pe coş. Ni se de un lingou, o punguţă în care sunt cuţitele de strung. Neştiind din ce e făcut lingoul, nu ştii nici ce cuţite să pui la strung. Şi într-adevăr, este o altă formă de lohn, înainte se numea Yves Saint Laurent, Gucci, acum se numeşte cutie de viteză, chiuloasă, culbutori ş.a.m.d. Trebuie să ştim foarte mult şi de asta întotdeauna am solicitat guvernanţilor să încercăm să înţelegem şi cine sunt lucrătorii din teren, pentru că de acolo putem să facem politici economice, să ştim ce vrea şi consumatorul, ce vrea şi mediul de business", a mai transmis Mihai Daraban.
Preşedintele CCIR a menţionat că anul 2022 a fost un an de succes pentru economia românească pe ansamblu, având în vedere că au depus bilanţul la organele fiscale cu 44.000 mai multe societăţi, cifra de afaceri a fost în creştere de la 392 de miliarde de euro, la 494 de miliarde de euro, iar profitul brut a crescut, de asemenea, la 54,6 miliarde de euro, de la 42 cu un an în urmă. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Datoria guvernamentală a crescut ușor în ianuarie, la 964,38 miliarde lei (minister)
Datoria administrației publice (datoria guvernamentală) a urcat ușor în ianuarie 2025, până la 964,382 miliarde lei, de la 964,345 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor (MF) și consultate de AGERPRES. Ca procent din PIB, datoria guvernamentală s-a menținut la nivelul de 54,6% (
Burduja: Interconectorul Est-Vest intră în faza următoare
Studiul de fezabilitate pentru interconectorul de înaltă tensiune în curent continuu (HVDC) care va traversa România de la țărmul Mării Negre până la granița cu Ungaria a fost finalizat și confirmă fezabilitatea tehnică și viabilitatea economică a proiectului, a anunțat Ministerul Energiei. Proiectul, dezvoltat de Trans
ANCOM face precizări în legătură cu depunerea și soluționarea plângerilor privind campania electorală desfășurată online
Persoanele care identifică, atât pe perioada campaniei electorale, cât și în preziua și în ziua votului, materiale publicitare politice online neconforme pe platformele online foarte mari pot transmite o plângere către Biroul Electoral Central (BEC), iar dacă solicitarea este întemeiată, tot BEC emite o decizie de a acționa î
ASF: Avizul formal al OCDE în domeniul guvernanței corporative este o etapă esențială în procesul de aderare
România a primit Avizul formal din partea Comitetului Guvernanță Corporativă al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), marcând o etapă esențială în procesul de aderare la organizație, informează un comunicat al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) transmis, miercuri, AGERPRES. La sesiunea Comite
DISB2025/Cristea (DNSC): Companiile trebuie să înțelegă că securitatea lanțului de aprovizionare se află în prima linie de protecție a afacerii
Companiile trebuie să înțeleagă faptul că securitatea cibernetică nu mai este doar o problemă tehnică, iar securitatea lanțului de aprovizionare se află în prima linie de protecție a afacerii, a declarat, miercuri, la Digital Innovation Summit Bucharest (DISB) 2025, directorul adjunct al Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Stelian Cr
Fechet: Voi trimite propunerile de ecotichete pentru 2025; 7.500 euro, noua valoare a ecotichetului la Rabla Electric
Ministerul Mediului va trimite la Monitorul Oficial, în perioada imediat următoare, propunerile de ecotichete pentru programul 'Rabla 2025', a anunțat miercuri ministrul de resort, Mircea Fechet, la deschiderea expoziției Green Energy Expo & Romenvirotec. 'Despre programul Rabla, așa cum am anunțat în trecut, urma s
DISB2025/Florin Spătaru: Guvernul are în plan crearea unui registru privind competențele digitale ale românilor
Crearea unui un registru prin care dezvoltăm, identificăm și standardizăm competențele digitale ale românilor este unul dintre jaloanele cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ce urmează a fi atinse, a declarat, miercuri, la Digital Innovation Summit Bucharest (DISB) 2025, Florin Spătaru, consilier de stat la Cancelaria prim-minist
DISB2025/ICI D Services: Peste 14 portofele instituționale și peste 15 colecții NFT, lansate în doi ani de existență
Platforma ICI D Services a emis, în cei doi ani de existență, peste 14 portofele instituționale de tip multi-signature și mai mult de 15 colecții de NFT-uri, jetoane digitale ce pot deveni instrumente utile pentru acces, arhivare, identitate instituțională, dar și pentru experiențe digitale, conform datelor prezentate, miercuri, la Digital Innovation Summit Buc
Grindeanu: Primul TBM va începe să foreze la stația Tokyo; după ce facem această magistrală, doresc să o dăm la Primăria Generală
Primul TBM a început să foreze la viitoarea stație de metrou Tokyo, iar undeva în 2027 - 2028, de la 1 Mai până la Aeroportul Henri Coandă vom avea această magistrală M6, a declarat, miercuri, ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu, aflat în vizită pe șantier. 'Avem două tronsoane de aproape 1
Noul Terminal al Aeroportului 'Henri Coandă', lansat în licitație; valoarea proiectului, estimată la aproape 40 de milioane de euro
Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) a lansat în licitație proiectarea noului Terminal al Aeroportului 'Henri Coandă' și a infrastructurii aeroportuare aferente, un contract estimat la aproximativ 40 de milioane de euro. Potrivit unui comunicat al CNAB, remis miercuri AGERPRES, este cel mai mare și complex proiect de i
Deficitul comercial a crescut cu 35% în primele două luni;importurile s-au majorat cu 8,2% iar exporturile cu 0,7%(statistică)
Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în primele două luni din acest an a crescut cu 35,1% față de perioada similară a anului trecut și a ajuns la aproximativ 5,62 miliarde de euro, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, publicate miercuri. În perioada ianuarie - februarie 2025, exporturile FOB au însumat 15,
Ziua Albă a Universităților - educație financiară, inspirație și leadership pentru tânăra generație
Ziua Albă a Universităților, o inițiativă unică dedicată studenților și elevilor de liceu, va avea loc miercuri în clădirea Facultății de Management și Dezvoltare Rurală din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară. Aflat la cea de-a cincea ediție, evenimentul, desfășurat în edițiile precedente sub titulatu
Cea mai mare expoziție green din România se desfășoară la Romexpo, în perioada 9 - 11 aprilie
Cea mai mare expoziție green din România - Green Energy Expo & Romenvirotec - se desfășoară în perioada 9 - 11 aprilie, în incinta complexului expozițional Romexpo, la deschiderea oficială urmând să participe reprezentanți ai autorităților publice centrale, potrivit unui comunicat al organizatorilor, remis marți AGERPRES.
Românii au investit 719 milioane de lei în titluri de stat, prin subscrieri online pe Ghiseul.ro
Românii au investit 719 milioane de lei în titluri de stat, prin subscrieri online pe Ghiseul.ro, peste 35.000 de cetățeni folosind, într-o lună, platforma online pentru a cumpăra titlurile Tezaur, a anunțat ministrul Finanțelor, Tanczos Barna. 'Tezaur la un click distanță. Românii au investit deja 719 milioane de lei în titlu
Lupu (Holstein.ro), despre febra aftoasă: Dacă vom avea 15 % dintre animale în ferme omorâte, pierderile vor depăși un miliard de euro
România va pierde peste un miliard de euro dacă vor trebui ucise 15% dintre efectivele de animale, în cazul în care febra aftoasă va pătrunde la noi în țară, a declarat, marți, directorul executiv al Asociației Crescătorilor de Vaci Holstein.ro, Ionuț Lupu. 'Dacă vom avea 15% dintre animalele care sunt în momentul de față &ici